Risc pentru 1,2 milioane de români săraci. Programul prin care primesc gratuit alimente, schimbat drastic
0Unul dintre cele mai ample programe de sprijin pentru românii cu venituri mici este acum în dezbatere cu Comisia Europeană. Practic, dacă până acum persoanele defavorizate primeau direct alimentele, de acum înainte acestea ar putea fi înlocuite cu tichete valorice. Schimbarea ar crea însă dezechilibre majore în piață, afectând atât beneficiarii, cât și producătorii români din industria agroalimentară și favorizând marile lanțuri de hipermarketuri.
Opt asociații patronale care reunesc cei mai mari producători români din industria agroalimentară atrag atenția că o serie de modificări în programul „Sprijin pentru persoanele defavorizate în vederea asigurării alimentelor de bază / mese calde” vor da naștere unor probleme serioase atât pentru beneficiarii programului, cât și pentru industria autohtonă.
Practic, principala modificare este înlocuirea alimentelor distribuite direct către persoanele vulnerabile cu tichete valorice, pe care acestea ar urma să le folosească în marile lanțuri de hipermarketuri pentru a-și cumpăra diverse produse. Această precizare este inclusă în Ghidul Solicitantului publicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, coordonatorul fondurilor europene și instituția care gestionează relația României cu Uniunea Europeană.
Schimbarea nu doar că ar îngreuna accesul acestor persoane la alimentele propriu zise (având în vedere că vorbim despre persoane în vârstă sau cu dizabilități, care se deplasează cu greutate), ci ar însemna și o reducere a ajutorului efectiv pe care-l primesc.
Lansat în 2020, acest program este finanțat în cea mai mare parte din fonduri europene, prin Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS).
Până acum, el a presupus distribuirea de ajutoare sub formă de produse alimentare de bază către aproximativ 1,2 milioane de români care trăiesc sub pragul sărăciei, beneficiarii fiind în cea mai mare parte pensionari, persoane cu dizabilități fizice și psihice, familii monoparentale și oameni fără adăpost.
Practic, cei 1,2 milioane de beneficiari au primit, o dată la jumătate de an, câte un pachet cu produse alimentare de bază. Greutatea unui pachet se ridica la 24 kilograme și conținea:
- cinci kilograme de făină (ambalată în pungi de câte un kilogram)
- patru kilograme de mălai (ambalat în pungi de câte un kilogram)
- 800 de grame de paste făinoase
- Patru litri de ulei (patru sticle de un litru)
- Două kilograme de zahăr
- Patru kilograme de orez
- Cinci conserve de carne de vită (a câte 300 de grame fiecare)
- Trei conserve din carne de porc (a câte 300 de grame fiecare)
- Cinci cutii de pate din ficat de porc (a câte 200 de grame)
- Două borcane de compot de fructe (a câte 720 ml)
- Două borcane de gem de fructe (a câte 360 de grame)
Aceste pachete distribuite către românii defavorizați conțineau alimente furnizate de firme din România, produse autohton, la fabrici românești. Prețurile pentru produsele respective nu includeau adaosul de retail, pentru că marfa era livrată direct de acești producători către autoritățile (în special Prefecturi din toată țara), care se ocupau mai departe de distribuirea pachetelor către românii săraci.
Cine ar câștiga de pe urma vouchere-lor alimentare
Acum însă, persoanele vulnerabile ar urma să primească tichete valorice pe care să le cheltuiască în marile magazine. Aici, însă, vor achiziționa astfel de produse, însă la prețul de la raft, care include adaosurile retailerilor și care reflectă toate costurile suportate pe lanțul de distribuție, de la energie, transport și fiscalizare în țările de origine, pentru că vorbim despre alimente produse în alte țări.
Măsura ar ajuta într-adevăr autoritățile locale, care nu vor mai fi responsabile cu distribuirea acestor alimente către beneficiari, însă pentru aceștia din urmă s-ar putea dovedi a fi problematică.
Totodată, arată specialiștii din industrie, metoda livrării directe de produse elimină orice risc de fraudare sau folosire incorectă a fondurilor: produsele alimentare nu pot fi revândute pentru că au etichete diferite de produsele de pe piață, pe care este indicat clar faptul că reprezintă ajutoare finanțate prin fonduri europene.
Totodată, beneficiarii primesc doar alimente de bază, necesare oricărei gospodării, în timp ce voucherele și bonurile valorice pot fi fraudate. Au existat cazuri în care unele persoane au dat tichetele unui operator economic local, precum magazinul sau chiar barul din localitate, în schimbul unor produse specifice, care nu pot fi achiziționate cu vouchere. La rândul lui, operatorul economic folosește tichetele atunci când se aprovizionează cu alimente și băuturi fără alcool de la marile magazine.
Din aceste motive, opt organizații patronale care reunesc marii producători din industria agroalimentară românească cer Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să revină asupra Ghidului și să includă iar pachetele alimentare, așa cum a fost și în etapa precedentă a programului.
Federația Romalimenta, Patronatul Rompan, Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr, Asociația Română a Cărnii, Federația Sindalimenta, Asociația Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România, Organizația Interprofesională a Cerealelor și Oleaginoaselor (OIPCOPD) și Asociația Patronală Română din Industria Laptelui continuă discuțiile cu reprezentanții MIPE și vor avea o întâlnire cu noul ministru, Adrian Câciu, pentru a-i cere ca voucherele să fie măcar parțial înlocuite cu pachete alimentare propriu-zise, așa cum s-a întâmplat în trecut.
De unde vin banii și cine sunt beneficiarii
Finanțarea a fost asigurată prin șase tranșe a câte 250 de milioane de lei, adică aproximativ 300 de milioane de euro.
Categoriile de beneficiari eligibili pentru acest ajutor alimentar sunt definite astfel de legislația în vigoare:
- pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1500 lei, pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranșele din anul 2023;
- copiii și adulții încadrați în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1500 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranșele din anul 2023;
- familiile cu cel puțin doi copii în întreținere ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 de lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 de lei pentru tranșele din anul 2023;
- familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 de lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 de lei pentru tranșele din anul 2023;
- familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.
Se încarcă comentariile...
