Reforma monetară a secolului 21. Vor înlocui complet banii virtuali monedele şi bancnotele?

Tranzacţiile cash ar putea deveni amintire într-un viitor nu prea îndepărtat

Sfârşitul banilor cash ar putea fi mai apropiat decât credem, iar trecerea la moneda digitală nu mai este considerată o ficţiune. Bănci centrale, comerciale şi economişti de marcă propun interzicerea tranzacţiilor cash, în principal pentru a se accelera creşterea economică.

După ce au fost utilizaţi timp de patru milenii, banii sub forma monedelor şi a hârtiilor de valoare au ajuns să fie percepuţi ca fiind sursă de infecţii, perisabili, greu de utilizat şi costisitori. Într-un cuvânt, depăşiţi în faţa modernelor carduri de plastic şi ale tranzacţiior electronice.

Sesizând cererea de pe piaţă pentru alternativa la banii clasici, întreprinzătorii au lansat zeci de valute digitale în ultimii ani, dintre care bitcoin a reuşit să se impună cel mai bine în plăţile digitale. De remarcat că în 2015, bitcoin-ul a fost singura valută care s-a apreciat în raport cu dolarul. Acum, bănci centrale ca cele din Ecuador, Filipine, Marea Britanie şi Canada cochetează cu ideea trecerii la bani virtuali.

În teorie, moneda digitală va combina inventivitatea utilizarii monedelor virtuale private cu stabilitatea şi garanţia oferită de emisiunile monetare supervizate de către guvernele naţionale. Valuta viitorului ar fi deci o combinaţie între moneda actuală, care este emisă de o bancă şi cea electronică, virtuală, ca bitcoin de exemplu, care este este generată într-o reţea de computere, nesupravegheată de vreo autoritate monetară, împrumutând de la fiecare dintre cele două modele cele mai bune caracteristici.

Citiţi şi: Ce ştim şi, mai ales, ce nu ştim despre Bitcoin, controversata monedă virtuală

Problema principală a adoptării monedei exclusiv electronică la nivel global ţine însă de sincronizarea politicilor monetare între marile blocuri comerciale. De exemplu, dacă SUA ar interzice circulaţia dolarilor de hârtie şi zona euro ar fi obligată să ia aceeaşi măsură cu propria monedă. În caz contrar, ar creşte foarte mult cererea de euro, ceea ce ar destabiliza Banca Centrală Europeană. Şi acesta este doar unul dintre efectele secundare, cu o amploare greu de prevăzut, care ar putea să apară.

Stadiul actual al economiei mondiale şi incapacitatea guvernelor şi a băncilor centrale pentru a găsi soluţii viabile pentru relansare, impun, în opinia multor decidenţi politici, soluţii revoluţionare.

Nu întâmplător, vocile economiştilor care solicită interzicerea tranzacţiilor cash sunt din ce în ce mai numeroase şi mai puternice. Iar politica monetară prin care rata dobânzii de referinţă să fie negativă este o soluţie tentantă, dar cu putere limitată din cauza existenţei bancnotelor.

În prezent băncile centrale practică dobânzi de referinţă negative în economii care însumează 25% din PIB-ul global iar 5.500 de miliarde de dolari sunt blocaţi în obligaţiuni suverane cu dobândă negativă. Dacă moneda ar fi exclusiv digitală, politicile monetare ar deveni mult mai flexibile şi mai eficiente spun economiştii.

Tendinţa este de eliminare a cashului

Monedele şi bancnotele au ajuns să mai reprezinte doar 10% din totalul numerarului aflat în circulaţie în SUA şi în zona euro. Incluzând aici şi depozitele şi conturile bancare la vedere. Putem presupune că scopul acestei politici este de a reduce acest procentaj la zero. Cu alte cuvinte eliminarea plăţilor cash.

Citiţi şi : Topul ţărilor în care aurul a adus cele mai mari câştiguri în ultimii 15 ani

Dacă ar fi concepută corect, o monedă digitală ar putea să se transfere cu uşurinţă între reţele de plată, altfel incompatibile, ceea ce ar face ca tranzacţiile să fie rapide şi ieftine. Ar reprezenta un ajutor pentru cei săraci, care ar putea achita facturi şi să primească bani on-line, fără să aibă cont la bancă. În plus ar facilita remitenţele, eliminând necesitatea ca banii să fie ridicaţi de la un ghişeu.

Cele mai multe avantaje le-ar avea guvernele

Emiterea de bani digitali este mai ieftină decât tipărirea lor. În plus, s-ar îmbunătăţii acurateţea indicatorilor statistici, ca inflaţia şi PIB, s-ar reduce drastic finanţarea grupărilor teroriste, spălarea banilor, evaziunea fiscală şi corupţia.

Prin forţarea atât a populaţiei cât şi a companiilor să-şi transforme banii tipăriţi în depozite bancare, se va putea ca prin impunerea unei taxe pentru banii din bancă să fie descurajată economisirea iar consumul şi investiţiile să crească, cu efect pozitiv asupra PIB-ului.

Creşterea controlată a inflaţiei ar ajuta la plata imenselor datorii acumulate. Astfel, se va depăşi impasul economic în care ne aflăm în prezent, în ciuda eforturilor făcute de băncile centrale de a relaxa politicile monetare.

Citiţi şi: O monedă virtuală a surclasat în 2015 toate valutele lumii

SUA a mai adoptat o politică asemănătoare în anii 1930, când a eliminat dreptul cetăţenilor de a deţine aur pentru a elimina tendinţa de tezaurizare , după Marea Recesiune din 1929. La acel moment, era în vigoare standardul aur pentru dolar, iar scopul era de a restricţona deţinerile de aur. Acum când standardul este „bancnota de hârtie”, scopul este de a se restricţiona cash-ul.

Trecerea la mijloacele de plată exclusiv electronice au atât avantaje cât şi dezavantaje. În continaure prezentăm principalele efecte directe, atât pozitive cât şi negative. Efectele secundare, care pot fi poate chiar mai importante, sunt dificil de estimat în prezent. Dar vor conduce cu siguranţă la o şi mai mare interdependenţă între ţări aflate într-o lume tot mai globalizată.

PRO:

•    Consolidarea şi lărgirea bazei de impozitare – toate tranzacţiile din economie vor putea fi urmărite de către autorităţile statului;

•    Reduce substanţial economia paralelă, aşa numita economie gri şi elimină aproape complet activităţile ilicite;

•    Îi forţează pe oameni să-şi transfere economiile în consum sau/şi să investească, ceea ce va creşte PIB şi va reduce şomajul

•    Va impulsiona extinderea şi modernizarea tehnologiilor wireless şi a plăţilor fără numerar

•    Permite persoanelor sărace să poată face plăţi online, să primească sau să transfere bani (remitenţe), fără a avea deschise conturi bancare şi să fie necesar să se prezinte la ghişeu pentru a depune sau ridica bani.

CONTRA:

•   Guvernele ar pierde o alternativă esenţială pentru a-şi putea plăti datoriile, şi anume prin tipărirea de monedă. Grecia ar putea fi pusă în situaţia de părăsi zona euro, dacă nu-şi poate reduce cheltuielile şi să tipărească drahme pentru a-şi plăti datoria.

•    Păstrarea banilor de hârtie nu implică nici un cost şi nu prezintă decât riscul de a fi furaţi. Convertirea lor în depozite bancare necesită taxe de administrare şi riscul ca banca să dea faliment. Practic, se schimbă moneda emisă de banca centrală cu una emisă de o bancă locală.

•    Persoanele în vârstă vor fi dezavantajate, multe dintre ele fiind incapabile să folosească cardul de plastic. În plus, vor fi nevoite să-şi ţină economiile doar în bancă, serviciu ce ar putea fi taxat în viitor.

•    La fel şi pentru persoanale foarte sărace, care nu au acces la sistemul bancar. Acestea vor deveni integral dependente de ajutoarele sociale acordate de stat.

•    Sistemul bancar, cel puţin în forma actuală, nu va putea gestiona un număr atât de mare de conturi, cu tranzacţii foarte mici şi interogări la fel de multe.

•    În cazul unui eveniment care întrerupe tranzacţiile electronice (cădere de tensiune, atac cibernetic, falimente în cascadă ale băncilor) milioane de oameni nu ar mai putea efectua nicio tranzacţie, până la repunerea reţelei în funcţiune.

•    Interzicerea tranzacţiilor cash ar putea să conducă la pierderea statutului de valută de refugiu pentru dolarul SUA. Conform unui studiu din 1996 al Fed, aproximativ 70% dintre bancnotele verzi se află în afara Statelor Unite, ceea ce face imposibil interzicerea circulaţiei bancnotelor în afara graniţelor ţării.

Mai citiţi: Băncile centrale se întrec să scadă dobânzile sub zero. Izbucneşte un nou război valutar?