Războiul petrolului: FMI avertizează Arabia Saudită că va cheltui în cinci ani toţi banii din fondul suveran dacă nu renunţă la politicile actuale

Arabia Saudită vrea să-şi scoată de pe piaţă rivalii prin forţarea unor preţuri mici ale ţiţeiului

Arabia Saudită ar putea rămâne fără „activele financiare“ necesare pentru a putea suporta cheltuielile bugetare în cinci ani dacă guvernul îşi menţine politicile actuale, avertizează Fondul Monetar Internaţional (FMI) într-un raport, subliniind necesitatea luării unor măsuri de sprijinire a finanţelor publice în contextul preţului scăzut al ţiţeiului.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru Bahrain şi Oman, în vreme ce Kuweitul, Qatarul şi Emiratele Arabe Unite ar avea suficienţi bani pentru 20 de ani, potrivit Bloomberg.

Autorităţile din Arabia Saudită plănuiesc deja reducerea cheltuielilro bugetare pe măsură ce cel mai mare producător mondial de petrol caută să îşi reducă deficitul bugetar. Oficialii au repetat cu insisteanţă că economia regatului, cea mai mare din lumea arabă, este suficient de puternică pentru a fi la adăpost de scăderea preţurilor mondiale la ţiţei.

Dar FMI crede că măsurile „vor fi probabil inadecvate astfel încât să ducă la consolidare fiscală pe termen mediu“. „Sub politicile actuale, statele vor rămâne fără buffere în mai puţin de cinci ani din cauza deficitelor fiscale mari“, spune FMI.

Rezerve de peste 650 de miliarde de dolari

Arabia Saudită avea la finele lunii august 654,5 miliarde de dolari în conturi, bani acumulaţi în deceniile trecute pentru a ajuta economia să absoarbă şocul scăderii preţurilor la petrol. Datoria publică a Arabiei Saudite este de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), cea mai mică din lume.

Dar declinul recent al cotaţiilor la petrol a afectat finanţele statului, în condiţiile în care veniturile din exportul „aurului negru“ acontează 80% din veniturile ţării.

FMI estimează că deficitul bugetar al Arabiei Saudite va ajunge la 20% din PIB la finele acestui an, după ce regele Salman a anunţat că va acorda un bonus pentru angajaţii din sectorul public. Pentru 2016, deficitul este estimat la 19,4%.

Pe de altă parte, experţii arată că deficitul este programat să scadă puternic în viitor. David Butter, asociate la Chatham House din Londra, spune că o criză nu este iminentă. „Ei au opţiunea de a se împrumuta şi apoi au alte opţiuni în termeni de reforme structurale, dezvoltarea unei politici efective de taxare, poate ceva privatizări“, a spus el. Totuşi, guvernul saudit ar trebui să aibe venituri şi din afara petrolului în 5-10 ani, altfel „vor avea mari probleme“.

În august, Arabia Saudită s-a împrumutat cu 14,7 miliarde de dolari. FMI se aşteaptă ca datoria publică să ajungă la 17% din PIB anul viitor.

Jocul aşteptării între Arabia Saudită şi Rusia

Arabia Saudită se află printre ţările care au susţinut ca Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) să crească producţia, în tentativa de a-şi apăra cota de piaţă, chiar dacă preţurile au scăzut sub 50 de dolari pe baril. OPEC a abandonat politica de a opera reduceri ale producţiei pentru a stimula creşterea preţului.

În anii trecuţi Arabia Saudită a fost nemulţumită că alte state mari producătoare de petrol, aflate în afara organizaţiei, nu reduceau producţia deşi profitau de preţurile mari. Este vorba de state precum Rusia, cu care Arabia Saudită se contrează şi în privinţa Siriei, dar şi Azerbaidjan sau producătorii din zăcămintele neconvenţionale aflaţi în SUA şi Canada.

Analiştii estimează că Oman şi Bahrain au de înfruntat riscuri mai mari decât vecinii lor mai bogaţi din scăderea preţurilor la petrol, deoarece au la dispoziţie mai puţin ţiţei de vânzare, dar şi fonduri de rezervă mai mici. În cazul Bahrainului, autorităţile au şi o datorie publică mai mare. 

FMI se aşteaptă ca Omanul să termine acest an cu un deficit de 17,7% din PIB şi de 20% în 2016. Pentru Bahrain, instituţia internaţională estimează că statul va termina 2015 cu un deficit bugetar de 14,2% şi de 13,9% în 2016.

Rusia se află sub sancţiuni internaţionale din cauza anexării Crimeei şi a sprijinirii insurgenţilor din estul Ucrainei. Concomitent, Rusia bombardează poziţiile rebelilor moderaţi din Siria, sprijiniţi de Arabia Saudită.

Iranul intră în joc

Pe de altă parte, la finele acestui an vor fi ridicate sancţiunile asupra Iranului, iar statul persan doreşte să ăşi crească puternic producţia şi exporturile de ţiţei. 

Statele membre ale OPEC ar trebui să reducă producţia de petrol pentru ca preţurile să urce la 70-80 de dolari pe baril, declara luni ministrul Petrolului, Bijan Namdar Zanganeh. Iranul are capacitatea să crească exporturile de petrol cu 500.000 de barili pe zi în decurs de o săptămână de la eliminarea sancţiunilor economice impuse ţării, a declarat recent şi Roknoddin Javadi, director general al companiei National Iranian Oil. În şase luni de la ridicarea sancţiunilor, exporturile de petrol ale statului iranian pot creşte cu 1 milion de barili pe zi.

Reprezentanţii OPEC urmează că analizeze nivelul producţiei la întâlnirea din 4 decembrie, de la Viena.

OPEC a produs în ultimele 16 luni peste ţinta oficială de 30 de milioane de barili de petrol pe zi, statele membre dorind că protejeze vânzările, în pofida ofertei excedentare la nivel global.

State precum Arabia Saudită şi Irakul au produs mai mult, însă alte ţări OPEC, precum Venezuela, Nigeria şi Algeria cer reducerea producţiei pentru sprijinirea preţurilor. De altfel, Algeria şi Venezuela au încercat să recruteze şi alte state din afara OPEC pentru a reduce producţia simultan, respectiv Rusia şi Mexic, dar acestea au refuzat. Rusia nu îşi permite o reducere a producţiei deoarece o serie de zăcăminte nu mai pot fi pornite dacă producţia încetează, din cauza condiţiilor climatice şi tehnice.