Exclusiv Proiectul de buget pe 2025 pe înțelesul tuturor: „Am făcut o românească fiscală simpatică și avem peste 5% din PIB pentru Apărare”

Proiectul de buget pe 2025 nu este unul de austeritate, având chiar cheltuielile un pic mai mari față de anul precedat, explică Elena Calistru, specialistă în bugete. Ea explică „româneasca fiscală” prin care am reușit să depășim 5% la Apărare, dar și creșterile spectaculoase la unele ministere.

Trump poate fi mulțumit: românii au alocat peste 5% din PIB la Apărare. FOTO: MAPN

Statul român a încheiat anul cu un minus de 30 de miliarde de euro, adică 8,65% din PIB. Proiectul bugetului pentru 2025 a avut la bază nevoia de a echilibra efectele „dezmățului” bugetar determinat de un an electoral.

Veniturile bugetului consolidat sunt estimate la 667,5 miliarde de lei, înregistrând o creștere cu 50 de miliarde de lei față de anul 2024.

Cum s-a ajuns la această cifră de 50 de miliarde de lei?

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna a explicat că suma va provenit din: creștere economică estimată de Comisia de Prognoză, eliminarea facilităților la salariile din agricultură, din construcții și din IT; creșterea generată de coborârea plafonului la microîntreprinderi; taxa pe construcții speciale; prognoza rezervată de creșterea eficienței ANAF.

Acest plus de 50 de miliarde de lei va permite încadrarea în deficitul de 7% din PIB, a anunțat ministrul. Anul trecut, deficitul s-a ridicat la 8,65% din PIB. Inflația a fost estimată la 4,4% (față de 5,6% în 2024).

„Față de această sumă, dacă nu creștem cheltuielile, nu avem nevoie de nicio taxă nouă, nicio majorare”, a mai spus ministrul.

Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2025 le înregistrează: contribuţiile de asigurări sociale (30,8% din total venituri), urmate de TVA (20,4% în total venituri), sume primite de la UE (13,1% din total venituri) respectiv impozit pe salarii şi venit (8,5%).

Bugetul estimează că Produsul Intern Brut al României va fi de 1.912 miliarde lei în 2025.

Pensiile și salariile bugetarilor, partea leului din cheltuieli

Cheltuieli bugetare se vor ridica la 802,1 miliarde lei (41,9% din PIB), în creștere cu 75 miliarde lei față de anul precedent.

Cele mai mari ponderi în totalul cheltuielilor le reprezintă asistența socială (30,2% din total cheltuieli, cea mai mare parte din aceste cheltuieli fiind cele cu pensiile), cheltuieli de personal (21,1% din total) şi cheltuieli de investiții (18,7% din total).

Salariile bugetarilor sunt estimate la 169,5 de miliarde de lei, adică respectiv 9,4% din PIB, în scădere față de anul trecut. Prin faptul că salariilor bugetarilor nu s-au indexat la începutul acestui an, s-a făcut o economie de 9 miliarde lei.

Pentru toate tipurile de pensii se vor cheltui 182 de miliarde de lei, adică 9,6% din PIB. Înghețarea pensiilor la începutul anului a adus economii de 19 miliarde lei.

Cheltuielile cu investițiile însumează aproximativ 150 de miliarde de lei. Se înregistrează o mică creștere față de anul trecut: 7,9% din PIB, față de 6,7%.

„Avem o problemă de credibilitate bugetară”

Elena Calistru, expertă în administrație publică și bugete, co-fondatoarea ONG-ului Funky Citizens,a analizat pentru „Adevărul” proiectul de buget.

În niciun caz nu avem de a face cu un buget al cărui scop este reducerea cheltuielilor. „Cel puțin asta ne spun cifrele globale. Pe partea de cheltuieli avem 41,9% din PIB, adică o ușoară creștere față de 2024, când am avut 41,92%% din PIB. Deci, nu numai că nu vedem o contracție a bugetului, ci chiar o creștere a procentului alocat din PIB pentru unele cheltuieli”, explică experta.

Creșterea veniturilor cu 34,9% din PIB preconizată în proiect este, conform Elenei Calistru, „foarte optimistă”: „am serioase dubii că partea de venituri nu este supraestimată”.

Efectul acestui optimism exagerat este, conform expertei, faptul că: „oamenii care se pricep să se uite la genul ăsta de lucruri, și mă refer aici inclusiv la cei care ne fac evaluările de țară, dar și la băncile care împrumută România, cred că vor vedea această problemă de credibilitate bugetară. Teamă îmi e că nu este un semnal suficient de puternic că vrem să facem ceva.”

Problema mare este că în structura actuală a veniturilor, ne bazăm în proporție de circa 4 % din PIB pe venituri din fonduri europene, mai ales din PNRR.

„4,6 % din PIB e foarte mult. Gândiți-vă că tot impozitul pe profit din România reprezintă un 2,2% din PIB. Adică ne bazăm într-o măsură foarte mare pe sume pe care le primim de la Uniunea Europeană, în condițiile în care, pe partea de PNRR cel puțin noi nu am mai trimis o cerere de plată din decembrie 2023”, explică specialista.

„E greu de imaginat că România va reuși deodată să fie super-performantă pe PNRR” 

E greu de imaginat că România va reuși deodată să fie super-performantă pe partea de PNRR când până acum nu s-au făcut pași în direcția aceasta. „Eu m-aș bucura foarte mult ca semnalul pe care îl dă acest buget să fie acela că „gata, ne punem pe PNRR și ne apucăm acum să facem toate reformele și toate investițiile pe care le-am promis”. Dar atenție că PNRR-ul are termen de implementare în iunie anul viitor”, a explicat Calistru.

În ceea ce privește inflația preconizată de 4,4%, experta susține: „Vedem și la nivel european că inflația s-a temperat. Nu-mi dau seama dacă va fi chiar 4,4%, dar cel puțin în momentul de față nu pare că vom mai avea nivelurile inflației pe care le-am avut în anii trecuți. Tendința și la nivel global și la nivel european, este aceea de a de a avea o inflație mică.”

În ceea ce privește deficitul bugetar de 7,04%, Calistru susține că nu este foarte realist: „Tocmai din motivul pe care vi l-am spus, că nu văd exact cum reușesc să ajungă la deficitul acesta în condițiile în care, atenție, vorbim de un procent mai mare de cheltuieli și de niște venituri care, din punctul meu de vedere, sunt supraestimate”.

Aceeași problemă am avut-o și anul trecut. „Am pornit cu un deficit, sau mă rog, cu o promisiune de deficit mult mai mică decât ceea ce am avut la finalul anului. Am avut 5 și ceva la început, după care am sfârșit acum cu un 8,65 și cred că și acel 8,65 este de fapt un deficit, cum să zic, ținut cu greu în frâu, în sensul în care au mai fost amânate unele plăți și, mă rog, ele vor fi rostogolite practic în 2025, inclusiv acele subvenții pentru energia electrică pe care le vedem clar menționate.”

Unde sunt tăierile de personal preconizate de Bolojan?

Se văd în proiectul de buget semnalele președintelui Senatului, Ilie Bolojan cu privire la reducerea de personal, dar ale altor miniștri, în contextul în care salariile bugetarilor se clasează locul II, după pensii, în ponderea cheltuielilor?

„Cel puțin pe buget nu pare că există acest tip de reduceri, dar să știți că nu înseamnă neapărat că nu se vor întâmpla”, spune Calistru.

Astfel, în buget trebuie incluse cheltuielile de la momentul respectiv. „Adică dacă eu în acest moment am 1,3 milioane de bugetari, eu pentru asta trebuie să bugetez. Dacă pe parcursul anului rămân în loc de 1,3 milioane cu 1 milion, atunci voi face la rectificarea bugetară genul acesta de corecție. Dar nu pot anticipa legat de această chestiune”.

Întrebată despre topul cheltuielilor preconizate în 2025: asistență socială (30,2%), cheltuieli de personal (21,1% din total) şi cheltuieli de investiții (18,7% din total), Calistru a susținut: „La asistență socială sunt incluse și pensiile. Adică trebuie să înțelegem acest lucru, că grosul acelui buget este reprezentat de pensii.”

Problema nu e neapărat împărțirea în interiorul bugetului, ci faptul că raportat la ansamblu economiei, deci la PIB, el nu este neapărat un buget foarte flexibil, explică specialista: „Pentru că în momentul în care tu ai niște cheltuieli rigide de funcționare, cum sunt pensiile, salariile, bunurile și serviciile, adică fix ceea ce îți trebuie ție ca să funcționezi de la o zi la alta, deci cheltuieli la care nu poți renunța, atunci spațiul fiscal pe care tu îl ai pentru investiții, pentru evenimente neprevăzute, este foarte, foarte mic.”

De fapt, aici este marea problema a României, spune Calistru, anume faptul că „pare că am ajuns să ne împrumutăm și să creștem de o manieră destul de intensă datoria publică pentru a susține cheltuielile acestea curente.”

Cheltuielile de investiții au crescut ușor în perioada ce a trecut, remarcă specialistă, însă nu cu atât de mult pe cât ar fi trebuit. „Adică dacă este să le adunăm investiții din bani naționali cu investiții din fonduri europene ajungem la un pic peste 7% din PIB. Ceea ce e destul de puțin”.

Cum am ajuns să avem 5% din PIB pentru Apărare

La Apărare este preconizată o creștere cu un pic peste 10 % a cheltuielilor față de 2024, ceea ce ne aduce la 2,25 % din PIB, adică circa 42 de miliarde de lei. Cu toate acestea, spune Calistru, România dă dovadă de ingeniozitate bugetară care-i permite să susțină că sare de 5% din PIB în ceea ce privește bugetul pentru Apărare.

„Propunerea de buget pentru apărare: credite bugetare (adică alocarea efectivă) 2,25% din PIB, iar credite de angajament (contracte multianuale și alte asemenea, deci nu chiar bani alocați pe bune) la vreo 5,6% din PIB. Cineva a înțeles cum arată lumea în care trăim și pare că, așa cum ne-am priceput, am făcut o românească fiscală chiar simpatică de data asta. Pare că ingeniozitatea fiscală pe care o au ai noștri, poate să meargă și într-o direcție bună, să zicem, pentru noi. Adică mă refer aici la semnalul pe care îl dă România din punctul ăsta de vedere și cred că e unul corect”, a susținut Calistru.

La fiecare capitol de cheltuieli sunt trecute două surse: creditul bugetar, adică suma efectiv alocat și credit de angajament, care reprezintă conform legii „limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate în timpul exercițiului bugetar, în limitele aprobate”.

Am întrebat-o pe Calistru în ce măsură creditele acestea de angajament reprezintă sume care sigur vor fi alocate?

„Nu, nicio sumă nu este sigură. Nici măcar creditele bugetare nu sunt bătute în cuie. Adică gândiți-vă că de principiu sunt un plan pe care noi ni-l facem. Adică ce se întâmplă în realitate se vede abia în execuția bugetară, după aceea. Dar creditele de angajament, de principiu, sunt niște angajamente pe care le luăm prin contracte pe care le semnează statul. Adică n-ar trebui să fie doar niște proiecții frumoase. Însă, din păcate, ceea ce se întâmplă cu lucrurile acestea, cel puțin că vine vorba de fonduri europene, este că de foarte multe ori diferența între ceea ce am avut ca plan și ceea ce avem ca realitate este destul de mare”, explică experta.

Întrebată dacă putem să spunem că există și o componentă mare de imagine electorală a acestui proiect de buget, Calistru spune: „Sau de dorință, dar care nu de fiecare dată vine la pachet și cu putință.”

Explicațiile creșterilor record de la Ministerul Energiei și Mediu

La Ministerul Energiei s-a înregistrat cea mai mare creștere, cu 161 %, față de anul trecut, adică de la circa 6 miliarde de lei, la 15 miliarde de lei.

„Nu mă surprinde neapărat această majorare, pentru că o parte din banii respectivi vin și din necesitatea de a acoperi o parte din plățile care nu au fost făcute pe schemele de subvenționare, inclusiv de anul trecut. Au fost două sau trei ordonanțe legate de compensarea prețului la energie”, explică Calistru.

O altă creștere importantă s-a înregistrat la Ministerul Mediului - 55% în plus față de 2024 în ceea ce privește creditele bugetare, respectiv cu 31,9% în plus în ceea ce privește creditele de angajament.

„La mediu trebuie să înțelegem că, mai ales dacă vorbim despre PNRR - și aici ar trebui și la Energie să fie același lucru într-o oarecare măsură - dacă vorbim de PNRR, 33% din bugetul PNRR este buget care are componentă de Green Transition, de pact verde. Deci, ar trebui ca la mediu să avem ceva mai mulți bani. Din păcate, însă, istoricul de până acum ne arată că la Mediu s-au alocat mai mulți bani în ultimii ani, dar capacitatea lor de execuție bugetară este una destul de scăzută”, explică specialista.

Astfel, ministerele au un număr limitat de oameni, capacitate limitată de a face, spre exemplu, achiziții publice sau de a monitoriza proiecte, motiv pentru care nu poți nici să dublezi sau să triplezi bugetul unui minister și te aștepți ca să facă performanță și chiar să reușească să absoarbă toți banii respectivi, explică Calistru.

În ceea ce privește creșterea de 35,1% de la Ministerul Sănătății, Calistru susține că „o bună parte din banii respectivi se duc la compensat Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, unde avem un deficit foarte mare.”

De asemenea, o creștere de aproape 20% s-a înregistrat la Transporturi. „Și aici trebuie să ne gândim la faptul că vorbim despre un minister care teoretic ar trebui să ducă parte din greul investițiilor în perioada aceasta. Însă, atenție foarte mare, pentru că asta e o discuție pe care o vedem și la Apărare, și peste tot, de fapt, unde avem investiții. Vorbim despre o diferență destul de mare între creditele bugetare și creditele de angajament”, explică specialista.

Calistru observă că la Ministerul Transporturilor, vedem că, într-adevăr, pe credite bugetare o creștere cu aproape 20%, însă la credite de angajament deja avem o creștere de la 34 de miliarde la 150 de miliarde de lei. „Ceea ce este uriaș, adică dacă duc toate aceste cifre, cei la Ministerul Transporturilor și-au luat angajamentul pentru anii ce vor veni pentru niște sume foarte, foarte mari de bani. Care, într-adevăr, pot veni, de exemplu, din PNRR, care mai e doar anul viitor, dar pot fi și din noul cadru financiar multianual pe fonduri europene.”

Astfel, că suma de peste 100 de miliarde de lei în plus preconizată de Transporturi apare ca finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Educație: „puțin față de ceea ce s-a promis, puțin față de ceea ce e necesar”

La cheltuielile social-culturale regăsim sectorul Învățământ, unde avem o creștere preconizată de 10,48% din credite bugetare, respectiv cu 29,54% la credite de angajament.

În cadrul acestui sector, titlurile cu cele mai importante creșteri sunt proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare (1942,23% creștere 2025/2024 din credite de angajament și 5524,19% creștere 2025/2024 din credite bugetare) și proiectele cu finanţare din sumele reprezentȃnd asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR (412,88% creștere 2025/2024 din credite de angajament și 135,03% creștere 2025/2024 din credite bugetare);

„La Educație, teoretic, avem în legislație o obligație de 15% din bugetul general consolidat. S-au modificat legile în 2023 și în loc de acel 6% din PIB pentru educație, acum avem un nou cadru de referință respectiv acest 15% din bugetul general consolidat. Suntem pe undeva pe la 3 %. E puțin față de ceea ce s-a promis și e puțin față de ceea ce e necesar”, arată specialista.

Problemele de la Educație pot fi văzute într-o cheie ceva mai complexă, spune Calistru. Pentru că nu este de fiecare dată doar despre alocare, ci este vorba inclusiv despre cum sunt cheltuiți banii.

Ministerul Dezvoltării are un buget mai mic du 12%. Aici, spune specialista, scăderea pare să aibă legătură cu programul Angel Saligny, al cărui vârf a fost în alegerile de anul trecut, și alocările vor scădea.

În ceea ce privește scăderea de circa 5 % de la Agricultură, Calistru susține că este vorba despre unele alocări care se dau o singură dată, nu sunt anuale. „Sunt vreo 2 miliarde dintre care 1,5 miliarde reprezintă subvenții. Probabil așteaptă să nu fie atât de multe subvenții în anul ăsta.”