Exclusiv Profesor UBB despre salvarea economiei: „Sunt prea mulți angajați la stat. Sunt birouri cu trei oameni și un șef care ia spor de conducere”

0
Publicat:

Există o alternativă la salvarea economiei României prin introducerea de taxe și impozite, spune profesorul de economie Radu Nechita. El susține că nu este relevant numărul de ministere, de agenții, de instituții publice, ci cheltuielile publice ale statului, care trebuie obligatoriu reduse.

Reducerea numărului de ministere ar trebui însoțită de o reducere a cheltuielilor. FOTO: Inquam
Reducerea numărului de ministere ar trebui însoțită de o reducere a cheltuielilor. FOTO: Inquam

Analiștii economici prognozează o perioadă grea pentru România în 2025. La problemele deja existente în economia mondială care au impact și asupra companiilor din țară – restructurările din domeniul IT, criza auto din Germania, problemele de pe piața energetică – s-au adăugat creșterile de taxe, impozite și eliminarea unor facilități.

„Adevărul” a discutat cu economistul Radu Nechita, cadrul didactic la Universitatea Babeș-Bolyai, despre măsurile pe care le poate lua noul guvern pentru ca economia să aibă cât mai puțin de suferit.

Pentru a găsi soluții trebuie să vedem care sunt cauzele situației în care se află economia. „Cauza cauzelor, ca să spunem așa, este creșterea cheltuielilor publice. Toate țările lumii au crescut cheltuielile publice în timpul pandemiei, toți au făcut prostii. Noi am făcut prostii mai mici decât alții. Problema este că alții s-au oprit, au avut loc o corecție, alții și-au scăzut deficitul. Noi am continuat cu aceeași viteză fără să corectăm suficient de rapid lucrurile. Noi am continuat petrecerea după ce alții s-au apucat de lucru, ca să zic așa”, susține economistul.

Unul dintre argumentele cheltuielilor publice mari a fost încercarea de a evita mișcări sociale puternice și chiar ascensiunea unor mișcări extremiste. Dar în România, cu toate că au fost mari cheltuieli publice, observăm un succes greu de explicat al unor partide extremiste, anti-occidentale, anti-sistem. De ce?

Cheltuielile publice te ajută dacă le folosești pentru a finanța adaptarea, reforma, pentru a trece la redresare și reziliență. Ori, politicienii au zis: „ne dau ăștia bani gratis”. Păi cu ce mă ajută pe mine la redresare și reziliență, că mai fac un stadion în nu știu ce oraș? Ei au făcut orice altceva decât să astupe găurile. Una din probleme este sistemul nostru de pensii. Cea mai mare cheltuială publică este cu sistemul de pensii pentru că este un mecanism de achiziție en-gros de voturi, așa este văzut de toate partidele politice”, susține economistul.

El crede că a venit momentul în care sistemul de pensii nu mai poate funcționa ca un mecanism de cumpărare de voturi: „acum le-au mărit pensiile și oamenii au votat tot cu cine au vrut, nu mai merge. S-a stricat jucăria, li s-a stricat fabrica de voturi.”

Guvern de sacrificiu?

Nechita nu este de acord că noul executiv este considerat de mulți analiști dreptul un „guvern de sacrificiu”: „Aș spune că este mai degrabă un guvern care ne va sacrifica pe noi. Eu nu văd că ei și-au redus sporurile, nu văd că și-au redus cheltuielile. Deci este un guvern de sacrificiu al populației, pentru că pentru că austeritatea înseamnă austeritate pentru stat. Ori ei fac austeritate pentru sectorul privat, nu este în regulă. Și o spun eu, care sunt plătit de stat.”

Întrebat ce crede că ar putea face acest guvern pentru a nu sacrifica economia, Nechita spune: „Ar trebui să desființeze agenții, ar trebui să regrupeze primării, ar trebui să reducă numărul de angajați la stat. Nu să înghețe angajările, că asta înseamnă că nu concediez pe nimeni. Pe de altă parte, nu sunt de acord nici cu politici de tip „dăm afară 20% de peste tot”.

El susține că ar trebui să se facă analize amănunțite. „Trebuie să folosească așa-zișii cost-killers din sectorul privat să vină și să se uite: „domnule, voi ce faceți aici?” Cinci sau 10 persoane fac contabilitatea mijloacelor fixe la stat, în timp ce chestia asta o face un contabil în sectorul privat”.

Specialistul crede că justificarea salariilor mari de la stat cu faptul că oamenii sunt mai pregătiți și au mai multe competențe este „o poveste”. „Ok, deci înseamnă că își vor găsi în sectorul privat slujbe, nu va fi amenințare. Acuma nu mai e șomaj, numai nu mai suntem în anii 90. Există firme, există nevoie de oameni care să fie angajați. Chiar zilele trecute îmi povestea cineva de un caz în care un angajat la un aeroport primea 10.000 lei pe lună și a fost chemat la în sectorul privat pe 20.000 lei pe lună. A refuzat, că de ce să lucreze pe 20.000 lei, dacă poate sta degeaba pe 10.000 de lei. Și sunt unii care sunt foarte mulțumiți să stea degeaba pe 5.000 lei sau 10.000 lei, decât să meargă în sectorul privat să și lucreze ceva”, explică Nechita.

Nechita nu este de acord cu impozitarea progresivă, care ar lovi în clasa de mijloc cel mai tare și nici cu supra-impozitarea afacerilor, pe motiv că firmele vor fi tentate să facă evaziune fiscală sau să-și mute operațiunile în alte țări. El preferă o majorare a TVA decât o majorare a impozitului pe venit, pentru că toată lumea trebuie să suporte deciziile mai mult sau mai puțin inspirate ale guvernului, nu doar cei care muncesc.

„Adevărata bătălie”

„Adevărata bătălie”, spune economistul, va fi pe reducerea cheltuielilor publice: „Nu mă interesează că Guvernul trece de la 20 și nu știu cât la 16 ministere dacă alea 16 ministere cheltuiesc mai mult decât cheltuiau cele 20 și nu știu câte de dinainte... Nu este relevant numărul de ministere, nu este relevant numărul de agenții, contează cheltuielile publice. Asta este singura valoare care trebuie urmărită - cât cheltuiește statul, adică guvernul, adică politicienii”.

Trebuie să scadă cheltuielile publice, spune el.

„Trebuie să li se strângă punga, să nu mai cheltuiască atât. Numărul de angajați la stat este prea mare. Per total, în unele părți avem deficit, în unele în unele părți avem excedent, de aceea trebuie făcută o analiză foarte rapidă și eliminat excedentul acolo unde există. Sunt mai mulți polițiști în birouri decât pe stradă, de exemplu. În universitățile din România, personalul administrativ deja cred că este la egalitate cu personalul care predă. În spitale, la fel. În armată sunt o grămadă de generali, dar nu avem căpitani, și maiori, și subofițeri destui. Avem o piramidă inversată și acolo, pentru că toți vor să fie șefi și comandanți, deoarece se plătește funcția.”

Exemplele pot continua: sunt birouri la stat cu trei oameni și un șef care primește spor de conducere și nenumărate sporuri. 

Concluzia lui Nechita este clară: trebuie să fie reduse cheltuielile publice. 

Economie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite