România vs Ungaria în era Trump 2.0. Economist: „Nu câștigi credibilitate fiind un „yesman”. Suntem într-o zonă de penumbră”

În era Trump 2.0, Europa trebuie să-și regândească politicile de taxare, reglementare, Green Deal , dar și relația cu China, susține economistul Radu Nechita. Specialistul explică de ce crede că Ungaria se află într-o poziție mai bună decât România în a profita eventualele oportunități care pot apărea.

Klaus Iohannis și Victor Orban au jucat „diferit” în relația cu Donald Trump. FOTO: captura video

Economistul Radu Nechita, cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), face o analiză a măsurilor pe care le poate lua UE în contextul „războiului” economic al taxelor cu care amenință președintele Donald Trump, respectiv cu cerința lui ca Europa să cumpere mai multe produse din SUA. De asemenea, specialistul analizează dacă această „eră” vine și cu oportunități pentru România și face o comparație cu Ungaria. 

„Situația este dificilă parțial din cauza faptului că Uniunea Europeană adoptă niște politici stupide. Avem suprataxare, supra-reglementare, avem acest Green Deal, care este un autogol din foarfecă în aplauzele publicului pe care ni-l dăm. Este o sinucidere economică și energetică și trebuie oprită și reanalizat, reevaluat, deci anulat tot și reluat de la zero. Probabil asta ar fi soluția cea mai corectă. Prevedere cu prevedere și să ieșim din iluzie. Din iluzia auto-întreținută că noi cu 8% din producția industrială rezolvăm încălzirea globală”, susține profesorul.

Nechita aduce în discuție politica complet absurdă a Germaniei de închidere a centralelor nucleare.

„Trebuie venit cu energie ieftină. Toată istoria umanității, cu bune și cu rele, a fost o luptă pentru a obține energie în cantități mari și cât mai ieftin. Sistemul de creștere a animalelor într-o primă etapă, și de sclavagismul ulterior reprezentau modalități de a face rost de energie. Multă vreme, umanitatea s-a târât în sărăcie, pentru că singura sursă de energie pe care o aveam era energia de la oameni și animale, cu excepție energiei eoliene folosite la corăbii și la morile de vânt respectiv energia apei în cazul morilor de apă”, detaliază economistul.

În momentul în care am avut posibilitatea să producem energie altfel, atunci a început prosperitatea, capacitatea de a produce bunuri în cantități inimaginabile înainte.

Ar trebui să cumpărăm mai puține produse chinezești?

În ceea ce privește importurile, în ce măsură ar putea Europa să stimuleze cumpărarea mai multor produse americane, eventual în detrimentul Chinei?

Să-ți dorești o balanță comercială echilibrată cu un anumit stat sau o anumită zonă denotă, spune economistul, „o înțelegere rudimentară a schimburilor comerciale care au loc la nivel mondial. Este o eroare deosebit de gravă.”

El susține că, în primul rând, schimburile nu au loc între țări sau între zone economice, ci între firme și clienții acestora: „Dacă o firmă americană exportă în Europa, ea nu exportă europenilor, ea exportă clienților săi. Existența unor clienți europeni care consideră că e mai bine pentru ei să cumpere Ford în loc să cumpere Renault sau Volkswagen asta nu ar trebuie să fie o chestiune reglementată prin taxe și impozite.”

În ceea ce privește taxele vamale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, Nechita spune că acestea sunt deja la niveluri foarte mici cu excepția medicamentelor și produselor agricole.

„Sunt doar anumite sectoare care încă au scăpat acestui proces de liberalizare. În continuare există bariere netarifare pe partea de medicamente. Există lobby-ul agricol și la americani, și la europeni care încearcă să blocheze importurile, din diverse motive și nu neapărat privind aceleași produse. Fiecare încearcă să se pună la adăpostul de concurență și fiecare împinge anumite măsuri stricte pe agenda negocierilor și în tratatele care există acum, restricții dăunătoare per ansamblu, dar avantajoase pentru ei”, detaliază economistul.

Un război al tarifelor între SUA și UE ar însemna o revenire dezastruoasă la politica protecționistă a anilor 1930.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a făcut apel la administrația americană să nu meargă pe această cale: „Comerțul liber este un impuls esențial pentru creștere, pentru crearea de locuri de muncă, inovare, productivitate”. Lagarde a amintit că perioadele în care Statele Unite au prosperat au fost perioade în care comerțul a fost liber, nu perioade de „Mă voi retrage în spatele granițelor mele și mă voi juca acasă”.

„Nu ar trebui să cumpărăm echipamente prin care circulă informații sensibile de la chinezi”

Totuși, spune economistul, sunt anumite domenii în care Europa ar trebui să privească cu rezerve comerțul cu China.

Este de notorietate scandalul din Germania cu privire la folosirea produselor chinezești pentru realizarea rețelei 5G a țării. După ani de discuții, s-a ajuns la concluzia ca până la sfârșitul anului 2029 din rețeaua 5G a Germaniei să fie eliminate componentele chinezești.

„Lucrurile astea sunt un pic mai sensibile pentru că dictatura chineză. Anumite date din mașinile electrice vândute erau colectate cu privire la personalul ambasadelor sau personalul militar și alți lucrători din zone sensibile. Există o neîncredere și mie mi se pare că este justificată neîncrederea față de dictaturi agresive. Adică o țară care în continuare îl are pe Mao pe bancnote și promovează o ideologie criminală prin natura ei, mie nu mi se pare că este neapărat un partener de încredere”, explică profesorul.

Totuși, el nu este de acord cu interzicerea generală a comerțului cu China: „Atunci, între a boicota tot și a cumpăra tot, există zone în care putem să avem un pic de discernământ. Da, putem să cumpărăm tricouri de la ei, dar nu ar trebui să cumpărăm echipamente prin care circulă informații sensibile.”

În legătură cu abordarea SUA cu privire la scandalul TikTok - va accepta funcționarea rețelei doar dacă firma va fi controlată de firme americane - Nechita susține: „Eu sunt sceptic cu privire la cenzură. Mi se pare că nu este o abordare câștigătoare pe termen lung. În această poziționare față de TikTok și față de platformele sociale în general, mie mi se pare că se combat mai degrabă simptomele decât cauzele. Până la urmă e important să fabricăm discernământul populației mai degrabă decât să cenzurăm un anumit conținut. Nu mi se pare în regulă un discurs de genul: „țineți-vă creierul de branșat în continuare, că tot ce vedeți pe net e verificat de noi.”

Profesorul crede că strategia corectă este de întărire a gândirii critice a populației: „Dacă închidem TikTok, va apărea... Toktik și dacă nu va fi asta, va fi altceva.”

„Nu câștigi credibilitate zicând „da” la toată lumea”

Întrebat în ce măsura există oportunități pentru România în contextul administrației Trump 2.0, Nechita a susținut: „Eu nu știu cine este România. Decidenții politici de la noi au strălucit prin absență, au strălucit prin lașitate în tot acest conflict ucrainean și cât am făcut, am făcut pe ascuns, fără să avem curajul opiniilor, fără să avem o opinie foarte clar formulată, în acest subiect.”

Economistul susține că situația e similară față de Green Deal: „sunt niște politici care pe noi ne lovesc direct, pentru că lovesc în sectorul producției de automobile și această clasă politică nu numai că nu a urmărit interesele țării, dar a aplaudat orice aberații s-au stabilit la Bruxelles, probabil, nu știu, din dorința de a fi acceptați și de a li se trece cu vederea alte chestii dubioase pe care le fac. Într-adevăr, noi nu putem să avem o poziție de care să se țină cont cât timp la noi nu există ordine în economie și în țară.”

Statul român cheltuiește excesiv, spune economistul: „Acest lucru vulnerabilizează întreaga economie pentru că acele cheltuieli trebuie acoperite prin împrumuturi. Statul merge pe piața de capital și absoarbe ca un burete orice capacitate de economisire există. Întreprinzătorii trebuie să liciteze pentru capital la concurență cu statul, care își mai votează și legi de scutire de impozit a veniturilor din dobânzi. Deci avem o clasă politică hrăpăreață. dezorientată, lipsită de morală, lipsită de viziune. Iar pentru a profita de oportunități, în primul rând, trebuie să le vezi, să pricepi un pic economie”.

Pentru a fi respectat ca stat, trebuie să ai credibilitate, spune profesorul: „Nu câștigi credibilitate fiind un „yes man”, zicând da, da, da la toată lumea. Nu câștigi credibilitate cerând funcții pentru care nu e foarte clar ce competențe ai. Nu câștigi credibilitate nici vorbind prostii, non-stop, atunci când nu ar trebui să vorbești. Nu câștigi credibilitate când zici una și alta faci.”

„Ungaria oferă o mai mare predictibilitate”

Întrebat în ce măsură poziționarea Ungariei și a lui Viktor Orban vis-a-vis de Donald Trump și de instituțiile europene vor aduce avantaje economice țării, Nechita a spus: „Nu-mi dau seama care ar fi acel câștig sau ce formă ar putea să îmbrace acest câșrig. Poate că vor fi investiții americane  acolo, este posibil. Victor Orban a reușit să coaguleze o anumită majoritate de alegători care se dovedește a fi destul de rezistentă. Deci el poate fi un partener de discuții, pentru că este acolo la putere de atâta vreme și a reușit să facă o anumită ofertă politică și economică ce îi asigură o majoritate.”

Economistul precizează că nu toate politicile economice ale lui Orban sunt bune, dar Ungaria oferă „o mai mare predictibilitate față de ce oferim noi. În plus, poziționarea geografică a Ungariei, chiar dacă are acest minus – lipsa ieșirii la mare, în ceea ce privește conectarea la rețelele de transport și energetice este superioară României”.

El consideră că România nu are o poziție atât de centrală precum credem: „România doar în mintea noastră este în centru centrului. Dacă vă uitați pe hărțile conductelor și magistralelor de gaz sau de electricitate, și a celor de transport, România este într-o zonă așa mai de penumbră, nu neapărat una foarte avantajoasă”.

Fiind printre puținii care au criticat Green Deal și alte politici europene păguboase, e posibil să aibă mai mare trecere la Trump, spune economistul. „Europenii au optat vocal pentru Biden, la fel cum au făcut-o în favoarea lui Obama, crezând că au drept de vot în SUA. În schimb, Victor Orban a avut înțelepciunea să joace, dacă nu la două capete, măcar de data asta să parieze pe calul câștigător din punct de vedere politic.”