Potenţialul economic al Dunării, dezbătut la Bucureşti

Al doilea mare fluviu din Europa, are o importanţă strategică pentru transportul fluvial, dar este şi o imensă sursă de hidroenergie. Uniunea Europene vede Dunărea ca pe o oportunitate, dar şi ca pe o responsabilitate a mediului de afaceri în viitorul proces de implementare a Strategiei pentru Regiunea Dunării.

Comisia Europeană şi Ministerul Afacerilor Externe au organizat la Bucureşti, în perioada 18-19 noiembrie, Bucharest Business Forum. La eveniment au participat oficialităţi române, precum Laszlo Borbely, ministrul Mediului, dar şi mulţi reprezentanţi ai asociaţiilor patronale din statele riverane Dunării. În prima zi a forumului, ministrul Lazlo Borbely a declarat că este încrezător în această strategie iniţiată de Comisia Europană, cu menţiunea că nu trebuie să rămână un simplu proiect pe hârtie.

Un miliard de euro prin Fondul de Mediu

Făcând referire la rolul politicului în cadrul acestei strategii, ministrul Mediului şi Pădurilor a precizat că trebuie oferită investitorilor posibilitatea de a accede la proiecte reducând birocraţia. „Totodată trebuie să punem cap la cap inovaţia, cercetarea şi construcţia de proiecte de renaturare a Dunării”, a mai spus ministrul Mediului. În ceea ce priveşte activitatea ministeruluide resort, Laszlo Borbely a adăugat că există posibilitatea de a utiliza pe programe de mediu aproximativ 1 miliard de euro prin intermediul Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Karoly Borbely, secretar de stat în Ministerul Economiei, a subliniat importanţa finalizării lucrărilor la reactoarele trei şi patru de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. „În momentul în care le vom da în folosinţă, 30% din totalul traficul de energie din România va fi energie nucleară”, a spus Borbely. În prezent funcţionează unităţile Unu şi Doi, ce produc împreună circa 18% din consumul de energie electrică al ţării.

Planul iniţial, datând de la începutul anilor 1980, prevedea construcţia a cinci unităţi. Unitatea Unu a fost terminată în 1996, are o putere electrică instalată de 706 MW şi produce anual circa cinci TWh. Unitatea Doi a fost pornită pe 6 mai, conectată la sistemul energetic naţional pe 7 august şi funcţionează la parametrii normali din luna septembrie 2007. Totodată, Karoly Borbely a subliniat importanţa economică pe care Dunărea o are în statele riverane.

Industria textilă românească îşi va reveni

O altă secţiune despre care s-a discutat în cadrul Bucharest Business Forum a fost industria de textile şi îmbrăcăminte din Europa. Conferinţa a fost prezidată de Marchi Francesco, director general al Confederaţiei de textile şi îmbrăcăminte Euratex şi de Maria Pârcălăbescu, preşedintele Confederaţiei române de textile şi articole vestimentare. Maria Pârcălăbescu, preşedintele confederaţiei producătorilor de textile şi îmbrăcăminte, este încrezătoare în succesul industriei de profil. „Cred că industria textilă din România va reveni în fruntea topului domeniilor de export, undeva lângă industria auto”, a declarat Pârcălăbescu. „Marele nostru minus a fost migrarea forţei de juncă, începând cu anul 2007, în state din UE precum Spania, Italia, Franţa, şi nu-i putem învinui pe oameni că au căutat un loc de muncă mai bun”, susţine Maria Pârcălăbescu. Ea consideră că acesta este principalul motiv pentru care industria textilă nu mai este ramura cu cele mai mari exporturi, ci se află abia pe poziţia a cincea. „În ultima perioadă, cei plecaţi la muncă în Europa se întorc în România, iar centrele de reconversie profesională vor forma, din nou, tehnicieni valoroşi”, a mai spus Maria Pârcălăbescu.

„Nu mai ai pe cine angaja”

Ea susţine că şcolile de meserii s-au închis în ultimii douăzeci de ani şi că, practic, „nu mai ai pe cine angaja”. „Noi angajăm oameni fără pregătire de specialitate, dar îi formăm din mers în fabricile noastre, dar asta nu-i destul. Se simte nevoia acută de reformare şi relansare a industriei româneşti de textile”, a concluzionat antreprenorul. Maria Pârcălăbescu este ferm convinsă că industria textilă nu merită locul cinci în topul exporturilor din România.
Printre reprezentanţii marilor companii europene de textile care au participat la Bucharest Business Forum s-au mai numărat Marie-Francois Grau, secretar general al Federaţiei franceze feminine de Pret-a-Porter, Rene Mardellat, director general al Institutului superior specializat de modă, „Mod’se Paris“ sau Stange J. Klaus, preşedinte onorific al Asociaţiei germane de textile şi retail. Maria Pârcălăbescu a vorbit despre o nouă revoluţie industrială pe piaţa de textile, „revoluţie, alimentată de schimbări în profunzime ale consumatorilor şi de o inovaţie tehnologică“. „Aş vrea să subliniez un lucru foarte important: puterea este în mâna consumatorilor“, punctează Pârcălăbescu.

„Suntem în epoca consumatorului“

După epoca industriei, urmată de epoca serviciilor, suntem acum în epoca consumatorului, cumpărarea nu mai este reglementată de nevoi, astăzi clienţii caută să îşi exprime dorinţele, emoţiile prin ceea ce cumpără“, a adăugat preşedintele Confederaţiei române de textile şi articole vestimentare. Ea a mai ţinut să sublinieze că printre tendinţele în creştere de pe piaţă este cumpărarea responsabilă, care crează valorile de durabilitate şi combină etica cu plăcerea. „Trebuie să fim capabili să atingem imaginaţia clientului, să învăţăm cum să construim şi să susţinem o conexiune individuală cu fiecare client, într-o lume suprasaturată de bunuri“, a concluzionat Pârcălăbescu. Dacă în ţări europene ca Franţa sau Germania, industria textilă s-a dezvoltat continuu, în România, un procent de 80-90% din acest sector încă mai este în regim de lohn (axat pe producerea unor articole pentru companii mari din industria modei, folosind mână de lucru necalificată sau puţin calificată locală, considerată ieftină pe plan internaţional).

Strategia Dunării, proiect regional de cooperare

Strategia UE pentru regiunea Dunării este un proiect regional de cooperare care a fost promovat la nivelul UE de România şi Austria. Comisia Europeană a fost invitată de Consiliul European din 18-19 iunie 2009 să elaboreze până la sfârşitul anului 2010 o „Strategie a UE pentru Regiunea Dunării”. În acest sens a propus lansarea şi organizarea unei consultări publice pe parcursul căreia au fost organizate, în toate statele riverane, conferinţe, seminarii şi mese rotunde. Rezultatul acestor consultări constă în elaborarea de către Comisia Europeană şi prezentarea, în parteneriat cu statele riverane, a unei comunicări pe tema Strategiei UE pentru regiunea Dunării precum şi a unui Plan de Acţiune.