Pe drumul spre autoguvernare

Ziua de duminică, 21 iunie 2009, marchează o dată importantă a istoriei şi a viitorului poporului din zona nordică a teritoriului Danemarcei. După patru ani de dezbateri, odată cu instaurarea autoguvernării, Groenlanda va mai face un pas către autonomia deplină.

Groenlanda va rămâne parte a Regatului danez şi va respecta în continuare aceeaşi constituţie. De aceea, aspectele privind politica externă vor ţine tot de Copenhaga. Dar de acum înainte locuitorii Groenlandei vor fi trataţi de legile internaţionale drept cetăţeni ai unei ţări separate. Kalaallisut (limba vorbită de groenlandezi) va deveni limba oficială pentru cei 56.000 de locuitori, în majoritate inuiţi. Sistemul judiciar trece în mâinile autorităţilor locale, cu toate că instanţa ultimă de apel va rămâne Curtea Supremă a Danemarcei.

Dar poate că schimbarea cea mai importantă este dreptul de a administra veniturile provenite din exploatarea resurselor naturale – în special petrolul şi gazele care ar putea fi găsite în subsolul vastului teritoriu groenlandez. Transferul controlului veniturilor se face treptat, pe măsură ce contribuţia Danemarcei la cheltuielile publice va scădea. Pentru că independenţa înseamnă costuri, numai administrarea celor 30 de departamente guvernamentale nou apărute înghiţind 300 de milioane de coroane (aprox. 40 de milioane de euro).

O primă provocare pentru guvernul Groenlandei condus de Kuupik Kleist vine pe valurile crizei economice mondiale. Cea mai mare companie din ţară, Royal Greenland, care produce creveţi, a raportat pierderi de 2,3 miliarde de coroane (peste 300 de milioane de euro). Premierul Kleist a încercat să îşi asigure susţinerea politică necesară pentru a acorda un ajutor companiei, care este unul dintre cei mai mari angajatori din ţară.

O altă problemă asupra căreia noile autorităţi vor avea mult de reflectat este protecţia mediului. Este clar că multe firme internaţionale devin mai interesate acum de exploatarea subsolului groenlandez. Compania americană Alcoa a propus deja un proiect pentru un combinat de producere de aluminiu în sud-vestul Groenlandei.

Dar un studiu recent al agenţiei PricewaterhouseCoopers arată că un astfel de combinat ar putea dubla cantitatea de bioxid de carbon rezultată în urma activităţii industriale din ţară, ceea ce ar duce la depăşirea cotei permise de poluare.În consecinţă, guvernul va trebui să îşi suplimenteze cota de  emisii poluante, echivalentul unei cheltuieli de peste 40 de milioane de euro.

„The Copenhagen Post“ 19 IUNIE 2009