Patria cartofului, langa Bucuresti

Patria cartofului in Romania se afla la mai putin de 40 kilometri de Capitala. Se numeste Lunguletu. Nici un om in comuna, fara sacul de cartofi. De vanzare. La marginea soselei si chiar pe camp.

Patria cartofului in Romania se afla la mai putin de 40 kilometri de Capitala. Se numeste Lunguletu. Nici un om in comuna, fara sacul de cartofi. De vanzare. La marginea soselei si chiar pe camp. Pretul nu e afisat pentru ca se poate negocia: oscileaza intre 2.500 si 4.000 de lei vechi. Depinde de impresia pe care i-o produci taranului.
Cartofii, vanduti la sosea din cauza bisnitei din piete
"Anul acesta s-a facut cartofu' ca niciodata, 30 de tone la hectar", spun oamenii din sat. Localnicii din Lunguletu au arendat si terenurile agricole din satele invecinate pentru a cultiva planta care hraneste tot romanul. "Da' degeaba e productie, daca n-are cine cumpara", se plange un satean. Taranii producatori nu isi duc marfa la Bucuresti, pentru ca "acolo nu te poti lipi din cauza bisnitei din piete, care e protejata de administratia pietelor", povesteste Matei Barbu, consilierul-taran al ministrului Agriculturii, Gheorghe Flutur, cetatean de vaza al Lunguletului si producator de cartofi. La aceasta se adauga interdictia pentru camioanele de mare tonaj de a circula prin Capitala. Nici drumurile mai lungi, spre alte orase, potentiale piete de desfacere, nu mai sunt rentabile, din cauza costurilor rovignetei. "Ar trebui sa avem statut de sezonieri, cum au apicultorii. Sa platim rovigneta lunar". Multi tarani au renuntat si la cupoanele pentru motorina. "Din cauza birocratiei". "Un taran care are un hectar mai mult cheltuie pe drumurile pe care trebuie sa le faca pentru a obtine subventiile de la stat", mai zice Matei Barbu. Acum nici Clujul, nici Iasiul, unde duceau localnicii cartofii de Lunguletu spre vanzare, nu mai sunt o piata buna de desfacere, pentru ca si acolo productia este buna anul acesta. "Ar trebui sa dam Rusiei - piata mare de desfacere - cartofi. Acum, ei importa de la unguri si polonezi", adauga consilierul Barbu. In plus, taranii sunt suparati ca Romania a importat cartofi din Grecia, Turcia si te mai miri de pe unde, in detrimentul producatorului autohton. "Cartofu' turcesc n-are nici gust si arata si urat - are gropi ca dupa varsat de vant", spune Barbu. Cartoful romanesc, in schimb, "e cartof ecologic". Producatorii de Lunguletu nu folosesc ingrasaminte chimice, simplul "gunoi de grajd" asigura calitatea produsului, povesteste consilierul ministrului Flutur.
Calitate si marime
Cartoful producatorului din Lunguletu le intruneste pe amandoua. "Iaca, un cartof de un kilogram". Matei Barbu arata spre un Ostara nou-nout, abia scos din pamantul nisipos al Lunguletului dambovitean. Localnicii sunt convinsi ca Ostara, cartof traditional alb, este un hibrid descoperit de stramosii romanilor. "E bun, ca nu se cruzeste", spun taranii. Hibrizii de cartof sunt adusi din Harghita si Covasna, uneori din Sf. Gheorghe, iar in mai incepe recoltarea. Matei Barbu este nemultumit insa ca Institutul de Cercetare de la Brasov, care producea hibrizii de cea mai buna calitate din Romania, a fost desfiintat. Multi transportatori-comercianti declara o cantitate mai mica de produse decat au in realitate, ceea ce duce la o scadere a pretului pe piata, in detrimentul taranului producator. Multi dintre cei din Lunguletu au facut imprumut la banca pentru a-si cumpara un tractor, pesticide si samanta buna, nestiind ca dobanda va fi 37 la suta. Au girat cu casa sau pamantul, iar acum sunt inglodati in datorii. Satenii se grabesc sa scoata cartofii din pamant, chiar daca stiu ca nu au vanzare, prin urmare o parte din ei vor ajunge in troaca porcilor. Un taran zaboveste in fata unui afis cu programe de subventionare ale Bancii Mondiale, lipit cu aracet pe usa Primariei din Lunguletu: "Iti vine o idee, iei creditul, te pui pe treaba". Pare usor. "Ei nu stiu ca UE nu e CAP", spune Barbu. "2007 va aduce suferinta Lunguletului". Taranii se grabesc sa scoata cartofii din pamant fara sa-i loveasca, "ca se innegresc", pentru a pune rasadul de varza. Prin august vor aparea si cartofii tarzii, numiti Condorul rosu, buni la prajit.