O zi din viaţa României: populaţia scade cu 100 de persoane, economia creşte cu două miliarde de lei - INFOGRAFIE

În ţara din care dispar mai mult de 100 de persoane pe zi, firmele şi consumatorii adaugă aproape două milioane de lei la Produsul Intern Brut, statul construieşte trei locuinţe şi 66 de metri de autostradă, iar Guvernul cheltuieşte cu 28 de milioane de lei mai mulţi bani decât încasează. 2015 a fost anul recordurilor la construcţia de locuinţe şi la înmatriculările de autovehicule noi, dar şi la tăierile de păduri.

Mai ţineţi minte ce aţi făcut într-o zi oarecare din acest an? Dar din anii trecuţi? Noi nu vă putem reda astfel de memorii, dar ne-am propus să vă prezentăm ce face întreaga ţară într-o zi.

O „zi“ statistică, obţinută prin împărţirea la 365 a cifrelor relevante pentru realizările dintr-un an, consemnate de fiecare domeniu de activitate.

„Adevărul“ vă prezintă evoluţia principalilor indicatori din statisticile oficiale, despărţită pe secvenţe de câte o zi, din care reiese că România îşi redresează cu greu deficitele structurale acumulate după marea criză economică.

Spre exemplu, populaţia şi-a atenuat scăderea de la 180 de persoane pe zi în anul 2011 la mai puţin de 150 de persoane pe zi în 2015.

În schimb, firmele producătoare - pe de-o parte - şi consumatorii - de cealaltă parte - şi-au majorat contribuţia la Produsul Intern Brut (PIB) de la 1,5 miliarde de lei pe zi în 2011 la 1,9 miliarde de lei pe zi în 2015.

Asta pentru că în 2011 suma totală a PIB a fost de 578,5 miliarde de lei, iar în 2015 - de 710,2 miliarde de lei, după cum reiese din datele centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Statul risipeşte, firmele recuperează

Şi la nivelul instituţiilor s-au mai atenuat din deficite, în timp ce firmele şi-au accelerat performanţele.

Spre exemplu, Guvernul cheltuieşte tot mai puţin şi încasează tot mai mult, dar minusul încă persistă: în 2011, veniturile bugetare erau de 500 de milioane de lei pe zi, pentru ca în 2015 să urce la 640 de milioane de lei pe zi, iar cheltuielile au urcat de la 540 la 670 de milioane de lei pe zi.

A rezultat, astfel, un decalaj dintre venituri şi încasări - deficit bugetar - mai mic de 30 de milioane de lei pe zi în 2015 (faţă de 40 de milioane de lei pe zi în 2011), potrivit datelor centralizate la Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

În economie însă, lucrurile evoluează pe alte paliere: cifra de afaceri acumulată de companiile din industrie, construcţii, comerţ şi servicii a crescut de la 2,7 miliarde de lei pe zi în 2011 la 3,1 miliarde de lei pe zi în 2014.

Iar profitul acumulat a fost mai mult decât dublu, urcând de la 42,8 milioane de lei pe zi în 2011 la 95,7 milioane de lei pe zi în 2014.

Din datele INS privind activitatea întreprinderilor rezultă că în industrie au fost obţinute cele mai mari profituri, respectiv 25,3 milioane de lei pe zi în 2011 şi 34,1 milioane de lei pe zi în 2014.

Cifrele ruşinii pe autostrăzi

În anii trecuţi, şantierele de autostrăzi înaintau cu puţin peste 100 de metri pe zi, şi acestea erau considerate viteze ruşinoase de execuţie; ei bine, în 2015 am atins minima istorică de 66 de metri pe zi.

Asta pentru că anul trecut am fost nevoiţi să demolăm un întreg tronson de autostradă, rămânând cu doar 24,2 kilometri noi intraţi în circulaţie.

În perioada anterioară, „recordul“ a fost atins în 2012, cu 348 de metri pe zi, fiind daţi în folosinţă în total 127 de kilometri noi de autostradă.

Interesant este că tot spre 66 de metri pe zi ajungem şi dacă luăm în calcul cei 590 de kilometri noi de autostradă daţi în total în folosinţă în cei 25 de ani ai perioadei postdecembriste.

Suflu nou în construcţiile de case

Se vede o revenire a economiei şi în construcţiile de locuinţe: dacă în perioada 2012-2014 erau construite între 116 şi 119 case într-o zi, în 2015 s-a ajuns la 128 pe zi.

Asta pentru că, spre exemplu, în 2012 au fost ridicate, în total, 42.566 de case, iar în 2015 - peste 47.000 de case.

Particularii au fost de câteva ori mai harnici decât statul: din fonduri private au fost construite 125 de locuinţe pe zi, în timp ce din fonduri publice - doar trei, mai arată statisticile INS.

Tot într-o zi statistică, gospodăriile, industria şi ceilalţi consumatori utilizează 2,7 milioane de metri cubi de apă, 135.920 de MWh de curent electric şi 24.991 de milioane de metri cubi de gaze naturale, după cum reiese din raportările INS.

Potrivit acestora, industriile de bază produc zilnic 29.000 de barili de ţiţei şi 13.547 de tone de cărbune, valori în scădere semnificativă faţă de cele înregistrate în anii trecuţi.

În aceeaşi zi statistică, firmele şi populaţia şi-au înmatriculat 222 de autovehicule noi (peste 81.000 în total, în anul 2015), în creştere cu 15% faţă de anul precedent.

Marca Dacia a fost, de departe, preferata românilor, reiese din datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare Autovehicule (DRPCIV).

Referitor la consum, datele INS arată că fiecare gospodărie cheltuieşte aproximativ 30 de lei pe zi cu mâncarea, băutura şi alcoolul, iar pentru întreţinerea şi dotarea locuinţei – puţin peste 15 lei.

Per ansamblu, consumul populaţiei este, acum, de 1,19 miliarde de lei pe zi, iar al statului – de 123,8 milioane de lei.

Pentru comparaţie, într-o zi din 2010 populaţia consuma produse şi servicii în valoare mai mică de un miliard de lei pe zi, iar administraţiile publice – 101 milioane de lei pe zi.

Tot din statisticile oficiale rezultă că românii economisesc puţin peste 30 de bani pe zi per gospodărie (sub 9 lei pe lună, adică 1,2% din totalul disponibilului pentru cheltuieli), dar sunt nevoiţi să plătească impozite şi taxe în valoare de aproape un leu pe zi.

Pe partea de creditare, soldul împrumuturilor neguvernamentale este echivalentul sumei de 302,3 milioane de lei pe zi.

Soldul creditelor în lei acordate de bănci este echivalentul a 277 de milioane de lei pe zi, din care 24 de milioane de lei sunt restante.

Referitor la datoria externă, datele centralizate de Banca Naţională a României arată că soldul angajamentelor externe a scăzut în 2015 cu 10 milioane de euro pe zi (minus de 3,8 miliarde de euro în cele 365 de zile din anul trecut).

Ce concluzii putem trage din aceste statistici? Cele mai multe dintre cifre ne conduc la ideea că ne îndreptăm într-o direcţie greşită, având în vedere sporul natural negativ şi consumul peste potenţialul de producţie.

Vestea bună este că virajul către o redresare a deficitelor, realizat în ultima perioadă, este evident.

Revenire pe piaţa muncii

Şi pe piaţa muncii lucrurile încep să-şi revină la normal.

Potrivit statisticilor oficiale, 700 de persoane sunt disponibilizate zilnic de companii, dar la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă sunt ofertate mai mult de 1.000 de posturi noi.

Tăiem zilnic 14 hectare de pădure

Statisticile oficiale arată că din păduri au fost tăiate - la ras! - cinci milioane de hectare în total în 2015, ceea ce, statistic vorbind, înseamnă 14 hectare pe zi, un record al perioadei postdecembriste.

Un minim din acest punct de vedere a fost atins în 2012, când au fost tăiate la ras mai puţin de 13 hectare pe zi.

Tot din păduri au fost colectate în fiecare „zi“ statistică 49.000 de metri cubi de masă lemnoasă şi s-au valorificat aproape 19 tone de fructe, ciuperci şi alte plante de pădure.

Datele referitoare la activităţile din zootehnie arată că fermierii sacrifică zilnic 1.830 de vaci, 15.528 de porci, 20.490 de oi şi capre, respectiv 676.000 de păsări.

Tot de pe urma activităţilor zootehnice, românii au beneficiat de producţii zilnice interesante, dintre care consemnăm 56,7 tone de lână, 17,5 milioane de ouă sau 133.500 de hectolitri de lapte.

Reamintim că în 2015 agricultura a consemnat unul dintre cele mai puternice reculuri (-9,4%) din ultimii ani, pe fondul secetei şi al stării precare a infrastructurii specifice (depozitare, irigaţii, căi de transport etc.).

Per ansamblu, realizările din agricultură au însumat, în 2015, mai puţin de 30 de miliarde de lei, ceea ce - statistic vorbind - înseamnă 81,5 milioane de lei pe zi.