NYT: Europa va fi lovită de un tsunami al concedierilor

0
0

Milioane de oameni vor fi concediaţi în Europa, dacă nu se vor mai putea menţine încă o perioadă de câteva luni programele guvernamentale care au reuşit să menţină o treime din forţa de muncă, scrie New York Times, citând un studiu al McKinsey&Company.

„Europa va fi lovită de un tsunami de pierderi ale locurilor de muncă. Programele guvernamentale care au contribuit la menţinerea a aproximativ o treime din forţa de muncă din Europa în condiţii de securitate financiară se prevede că nu vor mai exista în următoarele luni”, scrie New York Times, preluată de Mediafax.

Nu mai puţin de 59 de milioane de angajaţi vor fi afectaţi prin reducerea timpului de lucru sau a salariilor, concedieri temporare sau concedieri permanente, în special în industrii precum transporturile şi comerţul cu amănuntul, potrivit unui studiu realizat de McKinsey & Company.

„Aproximativ 15 milioane de persoane din Uniunea Europeană erau şomeri în iunie, o creştere de 700.000 din aprilie, potrivit Eurostat, agenţia de statistică europeană. Doar patru din 10 lucrători din industriile cele mai afectate de Covid-19, inclusiv turismul, cateringul, restaurantele şi serviciile unde există contact direct cu alte persoane au reuşit să continue să muncească, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Aceşti lucrători se confruntă cu perspective sumbre de ocupare a forţei de muncă în recesiunea profundă a Europei şi au mai puţine protecţii sociale, inclusiv acces slab la concedii medicale, expunând mulţi la pierderi de venituri abrupte şi la ameninţarea unei precarităţi suplimentare”, scrie New York Times

Comparativ cu Statele Unite, care au pierdut peste 20 de milioane de locuri de muncă numai în luna aprilie, programele de susţinere adoptate în Uniunea Europeană au împiedicat rata şomajului să explodeze.

Germania, Franţa, Danemarca şi Marea Britanie se numără printre ţările care au aplicat aşa-numitele scheme de program redus de muncă, naţionalizând efectiv salariile a aproximativ 60 de milioane de angajaţi din sectorul privat. Guvernele au suportat astfel o parte din salariile angajaţilor atunci când companiile au redus numărul orelor de lucru, astfel încât să prevină concedierile.

În toamnă şi până anul viitor marile corporaţii şi companii de vânzare cu amănuntul, care funcţionează de la începutul crizei mult sub capacitate, vor face zeci de mii de concedieri. Airbus, BP, Renault, Lufthansa, Air France, lanţul de magazine Debenhams, Bank of Ireland, firma W.H. Smith şi chiar grupul McLaren, care include echipa de curse de Formula 1, alături de nenumărate firme mai mici, se numără printre cele care planifică reduceri semnificative de personal, care vor afecta lucrători din fabrici, angajaţi din comerţul cu amănuntul şi angajaţi cu înaltă calificare.

Creşterea cazurilor de COVID-19 duce la o incertitudine mai mare a locurilor de muncă

Noile focare din Germania, Franţa şi alte ţări europene au creat o incertitudine mai mare în legătură cu siguranţa locurilor de muncă.

„Directorii companiilor îşi dau seama că pierderile vor dura mult mai mult decât pot supravieţui în baza programelor de sprijin guvernamental, aşa că vor începe restructurări”, a declarat Sebastian Stern, co-autor al raportului McKinsey privind impactul pandemiei asupra ocupării forţei de muncă.

„Dacă sunteţi Lufthansa, în martie şi aprilie probabil aţi crezut că această criză este ca SARS şi că va trece repede. Supravieţuim acum şi revenim la afaceri. Astăzi, estimările lor arată că ne vom întoarce la nivelurile de activitate pre-pandemice abia din 2025”, a mai declarat Stern.

Aproximativ nouă milioane de lucrători europeni, până la o cincime din cei înscrişi în prezent în programele subvenţionate de stat, se află în ceea ce banca germană Allianz a numit „locuri de muncă zombie”, în sectoare precum industria auto şi aeriană, restaurante, magazine şi hoteluri, dar şi altele sectoare slab echipate pentru a se confrunta cu provocările pandemiei. Multe dintre aceste locuri de muncă există încă doar datorită subvenţiilor guvernamentale.

Între timp, guvernele se vor confrunta cu o alegere dificilă în ceea ce priveşte continuarea subvenţionării lucrătorilor din sectoarele în care există semne de întrebare despre viitorul pe termen lung.

Angajatorii se vor confrunta în curând cu alte presiuni financiare. În Marea Britanie, o facilitate guvernamentală, privind împiedicarea confiscării proprietăţilor comerciale din cauza chiriilor neplătite, care să permită efectiv întreprinderilor să întârzie plăţile chiriilor, se încheie în septembrie. În Germania, la fel.

Disponibilizările riscă să aprindă tensiuni sociale

Iar disponibilizările riscă să aprindă tensiunile sociale, întrucât Europa trece prin cea mai grea recesiune de la cel de-al doilea război mondial.  Comisia Europeană se aşteaptă ca economia să se micşoreze cu 8,3% în acest an, cu scaderi de peste 10% în Italia, Spania şi Franţa, înainte de o revenire spre sfârşitul anului 2021.

În unele ţări, lucrătorii ies în stradă. Mii de angajaţi de la o fabrică Nissan din Barcelona, Spania, au blocat drumurile cu anvelope arse în luna mai, după ce producătorul auto japonez, principalul partener al Renault, a anunţat că intenţionează să închidă fabrica pe fondul unei prăbuşiri a cererii globale de maşini. Compania intenţionează să taie 22.000 de locuri de muncă, majoritatea în Europa.

„Vedem un val uriaş de restructurare care vine, în special în Germania, Franţa şi Statele Unite”, a declarat Christophe Catoir, preşedintele celei mai mari agenţii de angajare temporară din Europa.

Printre afacerile britanice care au anunţat deja reduceri, British Airways , easyJet şi Virgin Atlantic vor renunţa la un total de 20.000 de angajaţi. Comercianţii de retail şi magazinele alimentare vor disponibiliza cel puţin 15.000 de angajaţi în următoarele săptămâni şi luni. La BP, 10.000 de posturi de birou vor fi tăiate, cele mai multe până la sfârşitul anului. 

Liderii europeni au convenit recent asupra unui pachet de stimulare de 750 de miliarde de euro

Dacă în lunile martie şi aprilie, o companie ca Lufthansa credea probabil că sunt şanse de revenire, astăzi afirmă că nu vom reveni „la nivelurile de activitate de dinainte de pandemie până în 2025”, a declarat Sebastian Stern, un partener al firmei de consultanţă de management McKinsey.

Costul programelor de sprijin din Europa a crescut; liderii europeni au convenit recent asupra unui pachet de stimulare de 750 de miliarde de euro, pe lângă sutele de miliarde cheltuite de la începutul crizei, mărind astfel datoriile şi deficitele naţionale.

Aproximativ nouă milioane de lucrători europeni, aproape o cincime din cei înscrişi în prezent în programele de lucru pe termen scurt, reprezintă ceea ce banca germană Allianz a numit „locuri de muncă zombie” - poziţii din industria auto şi aeriană, restaurante, magazine şi hoteluri şi alte sectoare care nu pot face faţă efectelor crizei. Multe dintre aceste locuri de muncă există încă doar datorită subvenţiilor guvernamentale, a declarat banca.

Comisia Europeană se aşteaptă ca economia să scadă cu 8,3% în acest an

„Programele din Europa sunt mai generoase decât în Statele Unite, dar nu vor dura la nesfârşit”, a declarat Simon Tilford, autorul unui raport al Centrului pentru Reforma Europeană privind riscurile economice ale pandemiei.

Comisia Europeană se aşteaptă ca economia să scadă cu 8,3% în acest an, cu scăderi de peste 10% pentru Italia, Spania şi Franţa, cu o posibilitate de revigorare abia spre sfârşitul anului 2021.

Cu toate acestea, există oportunităţi, susţine Christophe Catoir, preşedintele pentru Franţa şi Europa de Nord al companiei Adecco (cea mai mare agenţie de ocupare a forţei de muncă temporară din Europa), locuri de muncă vacante existând în prezent în abundenţă în ingineria industrială şi tehnică, precum şi în industria farmaceutică şi agro-alimentară, a mai afirmat dl Catoir.

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite