EDITORIAL Comisarii europeni Paolo Gentiloni şi Nicolas Schmit: Cu ajutorul SURE, solidaritatea cu lucrătorii Europei devine realitate
0
Editorial semnat de comisarii europeni Paolo Gentiloni şi Nicolas Schmit, responsabili pentru economie, respectiv pentru locuri de muncă şi drepturi sociale.
Pandemia de COVID-19 continuă să afecteze comunităţile din întreaga lume, cauzând până în prezent pierderea a cel puţin 800.000 de vieţi. În Europa, mulţumită măsurilor luate începând din primăvara acestui an, ce a fost mai rău a trecut. Desigur, nu putem să ne complacem în această situaţie. Nu trebuie să uităm niciodată devotamentul neobosit de care au dat dovadă cadrele medicale de pe întreg continentul nostru şi nici lecţiile pe care le-am învăţat din această experienţă, începând cu necesitatea de a investi, a investi, a investi în sistemele de sănătate, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă.
În parte din cauza efectelor economice ale măsurilor care au trebuit să fie adoptate pentru a limita răspândirea virusului, ne confruntăm în acelaşi timp cu o a doua tragedie: cea a mijloacelor de subzistenţă pierdute din cauza COVID-19. Se preconizează că prăbuşirea produsului intern brut din 2020 va eclipsa orice alt fenomen similar înregistrat de la Marea Depresiune încoace. Doar în al doilea trimestru, PIB a scăzut cu 11,7 % în Uniunea Europeană.
Creşterea şomajului în UE – de la 6,5 % în martie la 7,1 % în iunie – a fost până acum relativ moderată. Este adevărat că aceste cifre nu redau imaginea completă: numărul de ore lucrate a scăzut drastic, iar persoanele care nu au putut lucra din cauza restricţiilor de deplasare nu sunt reflectate neapărat în statisticile privind şomajul. Chiar şi aşa, este clar că impactul asupra lucrătorilor europeni ar fi fost mult mai grav în lipsa plaselor de siguranţă care reprezintă o parte esenţială a sistemelor noastre sociale şi a economiilor sociale de piaţă. O privire rapidă la rata şomajului în Statele Unite, care în doar câteva luni a depăşit-o cu câteva puncte procentuale pe cea din UE, reaminteşte faptul că, deşi pieţele forţei de muncă din Europa sunt departe de a fi perfecte, ele au totuşi punctele lor forte.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă sistemele de şomaj tehnic, precum cel din România. Aceste sisteme şi alte programe similare le permit întreprinderilor să menţină locurile de muncă ale angajaţilor în perioadele în care activitatea economică este substanţial redusă. Bineînţeles, aceste sisteme nu elimină necesitatea de a investi în actualizarea competenţelor şi în oferirea de noi oportunităţi pentru lucrători – aceasta ar trebui să constituie o prioritate în cadrul planurilor naţionale de redresare şi de rezilienţă pe care fiecare stat membru le va pregăti în lunile următoare. Este clar însă că, până acum, sistemele de şomaj tehnic au jucat un rol esenţial în protejarea lucrătorilor europeni de consecinţele cele mai grave ale recesiunii.
Cu toate acestea, costul pentru finanţele publice pe care îl presupun aceste sisteme este semnificativ, în special atunci când cererea pentru ele atinge niveluri record. Prin urmare, pentru a le permite ţărilor din UE să menţină nivelul necesar de acoperire, Comisia Europeană a propus, în luna aprilie a acestui an, crearea unui nou instrument financiar. Instrumentul SURE, care va deveni disponibil în săptămânile următoare, va acoperi costurile direct legate de crearea sau extinderea sistemelor de şomaj tehnic, precum şi de alte măsuri similare pe care ţările din UE le-au adoptat ca răspuns la pandemie, adresate în special lucrătorilor care desfăşoară o activitate independentă.
În curând, Comisia va fi în măsură să înceapă să mobilizeze fondurile pentru SURE de pe pieţe. Graţie costurilor extrem de scăzute ale îndatorării din UE, le putem acorda împrumuturi statelor membre în condiţii deosebit de favorabile. Aceste împrumuturi vor preceda o serie de operaţiuni de piaţă mult mai ample, pe care Comisia le va efectua pentru a finanţa planul de redresare al UE, convenit de liderii UE în luna iulie.
După evaluarea cererilor de sprijin primite până în prezent, Comisia a propus săptămâna aceasta acordarea prin intermediul SURE a unui cuantum iniţial de 81,4 miliarde EUR pentru 15 state membre. Acest cuantum include şi 4 miliarde EUR pentru România. Sunt în curs de desfăşurare discuţii cu alte guverne şi noi cereri sunt aşteptate la momentul oportun. Este însă clar deja faptul că SURE, pentru care au fost alocate peste patru cincimi din cuantumul total, a fost foarte necesar şi constituie o mărturie a puterii solidarităţii europene. Împreună, statele membre ale UE sunt capabile să mobilizeze mai multe resurse financiare în condiţii mai bune, pentru a menţine mijloacele de subzistenţă pe întregul continent. Iată cum Europa aduce rezultate concrete pentru lucrătorii noştri.
Ideile privind sistemele europene de reasigurare pentru indemnizaţiile de şomaj au fost dezbătute de cel puţin un deceniu. Faptul că propunerea Comisiei referitoare la SURE a fost adoptată în doar câteva săptămâni de miniştrii de finanţe ai UE este o dovadă a faptului că atunci când există voinţă politică, se poate ajunge la un acord cu privire la soluţii europene îndrăzneţe.
Instrumentul SURE reprezintă un răspuns necesar la o situaţie de urgenţă fără precedent. Totodată, ar trebui ca SURE să fie văzut ca un prim pas către un sistem european permanent de reasigurare pentru indemnizaţiile de şomaj, astfel cum a solicitat Ursula von der Leyen anul trecut, înainte de confirmarea sa în calitate de preşedintă a Comisiei. Motivul este că, pe măsură ce economiile noastre se redresează, nu trebuie să ne lăsăm pe nimeni în urmă. Europa ar trebui să fie sinonimă cu solidaritatea nu numai în situaţii de urgenţă, ci în fiecare zi.
Se încarcă comentariile...
