Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România este în scădere. Și investițiile străine sunt în declin

Un număr de 1.565 de societăţi cu participare străină la capitalul social au fost înfiinţate în România în primul trimestru din 2025, în scădere cu 6,57% comparativ cu perioada similară din 2024, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România este în scădere. Foto arhivă

Cele 1.565 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 8,847 milioane de dolari, în scădere cu 14,5% faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în ianuarie-martie 2024, de 10,228 milioane dolari.

În martie 2025, au fost înmatriculate 678 de societăţi cu participare străină, capitalul social subscris fiind de 3,68 milioane dolari. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (31,86% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (10,18% din total) şi telecomunicaţii, activităţi de programare şi consultanţă în tehnologia informaţiei (10,03%).

La finele lunii martie 2025, în România existau 258.875 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 72,056 miliarde de dolari, potrivit Agerpres.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 54.027 (capital subscris de 3,67 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,2 miliarde de dolari, în 6.247 de firme. 

Investițiile străine directe au scăzut din cauza haosului politic

La jumătatea lunii trecute, BNR anunța că investiţiile străine directe au scăzut, în luna ianuarie a acestui an, cu 52,7% față de aceeași lună a anului trecut.

„Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 543 milioane euro (comparativ cu 1,14 miliarde euro în luna ianuarie 2024), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 581 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de -38 milioane euro", a informat BNR într-un comunicat.

Conform BNR, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în ianuarie 2025, un deficit de 1,64 miliarde euro, în creştere cu 15,9% comparativ cu deficitul de 1,42 miliarde euro din aceeaşi lună a anului trecut.

Scăderi de două cifre a investițiilor și în ultimul trimestru al anului trecut

În trimestrul IV al anului 2024, s-a înregistrat o altă supriză negativă din punct de vedere economic, la capitolul investitii străine, potrivit Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

Contrar trimestrelor precedente, investițiile au înregistrat o scădere semnificativă (de două cifre!), ca urmare a încetinirii sectorului construcțiilor și a investițiilor industriale, susțin analiștii RoEM.

„În timp ce construcțiile în sectorul rezidențial au arătat deja semne de slăbire în trimestrele precedente, investițiile în infrastructură (alimentate în mare parte de cheltuielile statului) nu au mai reușit să aducă un aport pozitiv la performanța economică a ultimului trimestru din 2024 (cum s-a întâmplat, de exemplu, în 2023): contribuția la creșterea PIB-ului din acest trimestru a fost de -3,3%, împingând astfel și contribuția anuală în zona negativă (investițiile contribuind cu -0,4% la creșterea PIB-ului în 2024)”, explica recent Levente Szász, coordonatorul echipei de cercetători.

Din perspectiva principalelor sectoare ale economiei, ultimul trimestru al anului 2024 a adus doar o creștere modestă a industriei și a serviciilor (cu contribuții de +0,2%, respectiv 0,4%, la creșterea PIB-ului în acest trimestru), pe când construcțiile au avut un impact negativ, în concordanță cu scăderea investițiilor (contribuție de -0,7%). Aceste evoluții, susțin economiștii RoEM, împreună cu performanța slabă a agriculturii în trimestrul III din 2024, cauzată în principal de secetă, au determinat o creștere a PIB-ului României de doar 0,9% a în anul 2024.

Declarațiile lui Georgescu i-au alungat pe investitori

Analistul economic Adrian Negrescu avertiza încă din luna decembrie 2024, în plin scandal politic, că „odată pierdută încrederea investitorilor, România va fi percepută că o economie riscantă”.

Potrivit analistul, declarațiile controversate ale lui Călin Georgescu, candidatul independent în turul doi la alegerile prezidenţiale, au creat incertitudine în rândul investitorilor, dovadă fiind pierderile de peste 10 miliarde de lei de pe Bursa de Valori.

„Probabil se vor trezi niște < părerologi'> să ne spună să stăm liniștiți, că nu e nimic anormal că Bursa de Valori București să piardă peste 10 miliarde lei în câteva zile. Ei nu înțeleg că, dincolo de cifre, marea problema este legată de imaginea negativă pe care declarațiile halucinante privind economia o creează în ochii investitorilor. Cum să investești într-o țară în care se vorbește de naționalizări pe bandă rulantă”, a scris analistul Adrian Negrescu, pe FB.

Potrivit sursei citate, „odată pierdută încrederea investitorilor, România va fi percepută că o economie riscantă”.