Numărul de insolvențe a crescut cu circa 37%, iar dizolvările de firme au explodat în prima lună din 2026

Începutul anului 2026 a adus o adevărată undă de șoc pentru mediul de afaceri din România. Datele statistice conturează imaginea clară a unei economii aflate sub o presiune uriașă, în care antreprenorii cedează rând pe rând sub povara provocărilor.

Numărul de insolvențe a crescut cu circa 37%. Foto arhivă

O analiză Sierra Quadrant, realizată pe baza datelor oficiale de la Registrul Comerțului, arată nu doar o simplă încetinire, ci un veritabil exod din mediul privat, semnalând probleme structurale adânci care sugrumă afacerile.

Avalanșă de dizolvări și suspendări temporare de activitate

Cifrele primei luni din an ne arată o realitate extrem de dură pentru mediul antreprenorial. În perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2026, un număr de 5.403 companii și-au dizolvat activitatea la nivel național.

Această cifră reprezintă o creștere de 47,22% comparativ cu aceeași lună a anului 2025, când se înregistrau 3.670 de dizolvări. Nici la capitolul suspendărilor temporare de activitate lucrurile nu stau mai bine deloc. Au fost înregistrate 2.046 de suspendări voluntare în prima lună a anului 2026, ceea ce marchează un avans îngrijorător de 19,93% față de ianuarie 2025.

Capitala rămâne, în mod previzibil, epicentrul acestui cutremur economic. Doar în București au fost dizolvate 998 de firme, marcând o creștere de 50,30% față de începutul anului trecut. De asemenea, 255 de companii bucureștene și-au pus lacătul pe ușă temporar și și-au suspendat activitatea, cu 34,21% mai multe decât în luna ianuarie a anului 2025.

Marile poluri de dezvoltare regională resimt din plin acest șoc economic. Județul Constanța a înregistrat 291 de dizolvări de firme, având o creștere alarmantă de 75,30%. Clujul, considerat adesea motorul economic principal al Transilvaniei, se confruntă cu 273 de firme dizolvate, reprezentând un plus de 52,51%.

Există însă și județe unde fenomenul a căpătat proporții de-a dreptul catastrofale. Județul Galați raportează cea mai abruptă dinamică din țară la capitolul dizolvări, cu o creștere explozivă de 138,81%, ajungând la 160 de companii închise. Mai mult, suspendările de activitate înregistrate în Galați au sărit în aer, raportând o creștere de 166,67%.

Insolvențele cresc accelerat: Care județe sunt în colaps

Poate cel mai sumbru indicator al stării economiei este cel al insolvențelor. Acest stadiu reprezintă practic intrarea la „terapie intensivă” a afacerilor care nu își mai pot plăti datoriile.

Potrivit analizei, numărul profesioniștilor intrați în insolvență la nivel național a ajuns la 529 în ianuarie 2026. Aceasta indică o creștere severă de 36,69% față de cei doar 387 de operatori economici înregistrați în aceeași perioadă a anului trecut.

În București au intrat în insolvență 108 firme, cifra rămânând relativ constantă, cu o foarte ușoară creștere de doar 0,93%. Cu toate acestea, economia din provincie trage semnale de alarmă uriașe.

În județul Constanța, insolvențele au sărit cu un procent de 433,33%, crescând brusc de la doar 3 firme în ianuarie 2025 la 16 firme în 2026. Galațiul lovește din nou topurile negative naționale cu o creștere a insolvențelor de 162,50%. Județul Cluj înregistrează și el 38 de noi dosare de insolvență, ceea ce se traduce printr-o creștere de 22,58%.

Care sunt sectoarele economice care pierd lupta pentru supraviețuire

Analiza detaliată a domeniilor de activitate, realizată de Sierra Quadrant, arată vulnerabilități structurale majore în inima economiei. Comerțul rămâne sectorul cu cele mai multe victime în valoare absolută.

Analizând datele pe vechea clasificare CAEN 2008, comerțul cu ridicata și cu amănuntul a raportat 1.021 de dizolvări, o creștere de 6,80%. Același sector comercial, calculat însă pe noua clasificare CAEN 2025, indică un avans pur și simplu spectaculos al dizolvărilor, de 478,33%, cu un număr de 347 de firme afectate direct.

Adevăratul șoc provine însă din industria de IT și a telecomunicațiilor, odinioară considerată perla de necontestat a economiei românești.

Conform clasificării CAEN 2025, dizolvările în acest sector, definit drept "Telecomunicații; activități de programare și de consultanță", au crescut cu un procent ireal de 1.040%. Cifrele au sărit de la doar 10 firme închise la începutul anului trecut, la 114 firme dizolvate în prezent. La fel de grav este faptul că suspendările temporare de activitate în zona de IT au avansat brusc cu 416,67%, totalizând 93 de afaceri înghețate conform CAEN 2025.

Sectorul construcțiilor, complet vital pentru dezvoltarea infrastructurii naționale, arată și el semne mari de epuizare. În prima lună din 2026 au fost înregistrate 393 de dizolvări de companii de construcții raportate pe CAEN 2008, indicând o creștere de 2,34%. În plus, 79 de companii de construcții de pe același cod CAEN 2008 au intrat oficial în insolvență, în creștere cu 5,33% față de prima lună a anului anterior.

La capătul drumului antreprenorial se află, evident, radierile, care reprezintă momentul final în care firmele dispar definitiv din registrele statului. Aici, situația globală pare să stagneze deocamdată la nivel național. Au fost înregistrate în total 6.312 radieri în ianuarie 2026, marcând o foarte ușoară scădere, de numai 0,24% față de luna ianuarie 2025. Cu toate acestea, dinamica județeană rămâne extrem de volatilă. Bucureștiul a raportat o creștere a radierilor cu 9,84%, ajungând la un total de 1.172 de firme șterse complet din acte. Județul Galați, consecvent în declinul raportat în luna ianuarie, a înregistrat o explozie a radierilor comerciale de 166,23%.

„Aceste date confirmă fără dubiu faptul că economia națională traversează o perioadă de turbulențe severe, în care micii investitori și afacerile locale sunt primii care plătesc prețul scump al instabilității”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Vânzările, în scădere

„Scăderea semnificativă a vânzărilor în volum, pe fondul efectelor inflației, se află în prim-plan în aproape toate domeniile economice. Accentuarea blocajului financiar este, de asemenea, una dintre cauzele care au dus ca multe firme să înregistreze probleme financiare”, afirmă consultanții.

„În esență, economia continuă să resimtă din plin efectele inflației, creșterii costurilor operaționale și accentuarea fenomenului de dezintermediere. Business-ul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care știu să își adapteze expunerile financiare, volumul de activitate și mai ales cheltuielile operaționale”, afirmă Ovidiu Neacșu.

Dincolo de efectele inflației, printre cauzele numărului mare de firme aflate în dificultate se află creșterea taxelor și a impozitelor, a salariului minim pe economie, reducerea creditului furnizor și limitarea accesului la creditare.

„Din păcate, multe firme n-au anticipat dinamica economiei și nu și-au restructurat activitatea. S-au împrumutat, au deschis noi linii de business și au pariat greșit, din punct de vedere al planurilor de business. Așa am ajuns ca multe firme să își rostogolească datoriile, leasing-urile, în speranța că anul viitor va fi mai bine. Din păcate, economia a performat așa cum anticipam, din ce în ce mai slab”, a mai spus acesta.