Mulţi părinţi tineri se împrumută pentru a face cadouri copiilor

FOTO 123 RF

Părinţii tineri sunt cei mai vulnerabili când este vorba despre cumpărăturile destinate copiilor, 4 din 10 cheltuind pentru copii mai mult decât le permite bugetul. Potrivit unui studiu, 35% dintre părinţi consideră că este în regulă să cumpere pe credit telefoane, calculatoare şi televizoare.

Presiunea pusă de societate, prin compararea bunurilor pe care le primesc copiii din familii cu posibilităţi financiare, faţă de cele pe care le primesc cei ce provin din familii cu bugete limitate, determină mulţi părinţi tineri români să se împrumute.

Potrivit studiului European Consumer Report, realizat de Intrum, leaderul european în credit management, reprezentat în România de către Top Factoring, părinţii simt o mare presiune socială de a cheltui mai mult decât îşi permit pentru copiii lor.

„Cea mai vulnerabilă categorie este reprezentată de părinţii cu vârste între 18 şi 34 de ani. Doar 3% dintre părinţi reuşesc să nu cheltuiască peste bugetul propus, în timp ce 65% dintre românii intervievaţi spun că reţelele de socializare îi fac să cumpere mai mult decât au nevoie şi 35% dintre români consideră că este în regulă să cumpere pe credit telefoane, calculatoare şi televizoare”, se arată în studiu.

Potrivit noului Raport al Consumatorilor privind Plăţile Efectuate, părinţii sunt categoria de consumatori cea mai vulnerabilă la presiunea socială, fiind forţaţi să cheltuiască pentru copiii lor un buget mai mare decât îşi pot permite. 

Patru din zece părinţi au experimentat presiune în ultimul an, simţindu-se fortaţi de către contextul social să cumpere pentru copiii lor lucruri cu care nu erau financiar confortabili. 

Doar 3% cheltuiesc cât le e bugetul. 65% cedează presiunilor făcute pe reţelele de socializare

Doar 3% dintre aceştia au rezistat presiunii şi au decis să achiţioneze doar ceea ce era prevăzut în buget.

Raportul arată nu doar că patru din zece părinţi se simt expuşi presiunii sociale, dar observă că în special părinţii tineri cu vârste între 18-34 ani sunt foarte vulnerabili, 5 din 10 simţind constant o presiune a societăţii atunci când vine vorba despre cumpărături efectuate pentru copiii lor.

Reţelele de socializare joacă de asemenea un rol important în crearea presiunii asupra consumatorilor moderni. 65% dintre românii intervievaţi au fost de acord cu afirmaţia “Reţelele de socializare mă fac să cumpăr mai mult decât aş avea nevoie”. La nivel European, media celor care au răspuns afirmativ la această întrebare este de doar 39%. 

“În România uzanţa părinţilor de a depăşi bugetul alocat atunci când vine vorba despre cumpărături pentru copiii lor este mai mare faţă de restul europenilor. Cifrele arată o discrepanţă faţă de media europeană la acest capitol, iar diferenţa va putea fi estompată doar prin educare, respectiv prin îmbunătăţirea managementului finanţelor personale şi ale familiei”, declară Cătălin Neagu, director general Top Factoring. 

Potrivit acestuia, presiunea asupra părinţilor subliniată de raport este una delicată şi îngrijorătoare. „De aceea principiile de bază pe care se poate aşeza o educaţie financiară şi administrarea unui buget ar trebui să fie parte din materia de studiu de la şcoală, încă de la vârste mici. Multe ţări europene au introdus aceste informaţii în curricula şcolară şi cred că şi la noi există capacitatea de a găsi un echilibru între precauţie şi investiţie sustenabilă”, a adăugat Neagu. 

Mai mult de o treime dintre părinţi se împrumută pentru copii

Cu referire la depăşirea cheltuielilor, există certitudine asupra faptului că există creştere în ceea ce priveşte creditelele de consum. Intrum, reprezentată în România de către Top Factoring, observă o creştere masivă a cumpărăturilor pe credit. Aproape fiecare al patrulea roman (35%) crede că este în regulă să cumpere bunuri precum televizoare, calculatoare sau telefoane pe credit, acest trend înregistrând o creştere susţinută în ultimii doi ani.

În cadrul studiului European Consumer Payment Report ediţia 2017 au fost culese răspunsurile a 24401 respondenţi cu vârste între 18-65 ani din 24 de ţări europene. În România, întrebările au fost adresate unui eşantion de 1000 de repondenţi, dintre care 48% bărbaţi şi 53% femei, cu vârste cuprinse între 18-50 ani , peste 75% dintre aceştia având studii superioare şi fiind angajaţi în momentul interviului.