Mobilitatea sustenabilă se extinde: Vom avea peste 30.000 de stații de încărcare până în 2026

România are, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), proiecte de dezvoltare a infrastructurii naţionale de carburanţi alternativi pentru vehiculele rutiere şi în special instalarea a cel puţin 30.000 de puncte de reîncărcare, până la jumătatea anului 2026.

România va avea peste 30.000 de stații de încărcare în 2026

„În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, există proiecte de dezvoltare a infrastructurii naţionale de carburanţi alternativi pentru vehiculele rutiere şi în special instalarea cel puţin 30.000 de puncte de reîncărcare, până la mijlocul anului 2026. (...) în aceste zile se discută în Comisia Europeană un act care să definească eligibilitatea combustibililor alternativi consideraţi a fi sustenabili. Sper că vom avea o paletă mai largă de biocarburanţi acceptaţi, astfel încât să putem creşte ponderea lor şi a combustibililor sintetici, fireşte, absolut necesar pentru atingerea ţintelor de reducere a emisiilor de carbon. Cred că trebuie să menţinem, să dezvoltăm şi alternativele sustenabile lichide pentru combustibili alternativi, astfel încât să putem beneficia de economii de scară majore prin utilizarea conductelor şi a infrastructurii de alimentare existentă, astfel încât să putem decarboniza mai rapid flotele auto existente, să reducem costurile tranziţiei”, a declarat miercuri comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, în cadrul unui eveniment dedicat mobilității sustenabile.

Conform oficialului, la finalul actualului ciclu european Comisia Europeană ar putea atribui fonduri în valoare de un miliard de euro pentru nevoile României şi doar din instrumentul financiar Connecting Europe Facility.

„România performează mai bine în ultima vreme la capitolul investiţii, graţie unui grup de lucru al Comisiei la nivel înalt, dedicat de noi ţării noastre, ceea ce mă face să sper ca, la finalul acestui ciclu european, să putem atribui fonduri de un miliard de euro pentru nevoile României, doar din acest instrument financiar Connecting Europe Facility. Sigur, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, fondurile de coeziune contribuie şi ele cu suficienţi bani pentru finalizarea conexiunilor majore din România până la sfârşitul anului 2027. Suntem într-o conjunctură fără precedent, în care România are la dispoziţie aproximativ 12 miliarde de euro pentru transporturi. Fondurile europene nu sunt însă dedicate numai infrastructurii clasice. Finanţăm soluţii inovatoare pe întreg lanţul logistic, de la staţii de reîncărcare, sistemele de management inteligent al traficului, parcări sigure, digitalizate pentru camioane, terminale multimodale de marfă sau de pasageri. Avem rezervaţi, de exemplu, peste 1,6 miliarde de euro pentru proiecte de finanţare a staţiilor de reîncărcare. România a depus deja cinci proiecte în cadrul liniei de finanţare pentru staţii de reîncărcare. Şi aici avem o contribuţie a Uniunii Europene de 27 de milioane de euro”, a spus Adina Vălean.

S-au încheiat contracte de 936 milioane de lei pentru înființarea punctelor de încărcare

Contracte în valoare de 936 de milioane de lei au fost semnate până în prezent pentru investiţii în puncte de încărcare destinate vehiculelor electrice, în vederea asigurării infrastructurii pentru transportul public verde, a declarat, miercuri, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Adrian-Ioan Veştea, în cadrul aceluiași eveniment.

„Investiţia pentru asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, de puncte de reîncărcare vehicule electrice beneficiază de o alocare de 165 de milioane de euro prin PNRR. Ţinta aferentă este legată de numărul de puncte suplimentare de încărcare pentru vehiculele electrice. Aceasta presupune 13.200 de puncte de reîncărcare, 6.600 de staţii de reîncărcare, care să fie achiziţionate până semestrul al doilea din anul 2026. Până la acest moment, pentru asigurarea infrastructurii pentru transport verde, puncte de reîncărcare pe vehicule electrice avem 130 de contracte în valoare de 936 de milioane de lei. La un calcul simplu, sumele depăşesc echivalentul alocat prin PNRR. Trecând de la transportul public la cel destinat autoturismelor proprietate personală, prin fondul local din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă se finanţează şi Sub-investiţia 1.3 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, puncte de reîncărcare vehicule electrice. Bugetul alocat pentru această investiţie este de 215 milioane de euro, iar ţinta prin PNRR este de a avea 13.200 de puncte de reîncărcare şi 6.600 de staţii, o staţie având două puncte de reîncărcare. Suma maximă eligibilă ce a putut fi solicitată pentru o astfel de staţie cu minim două puncte de reîncărcare a fost de 25.000 de euro. În cadrul acestei componente am avut semnate 2.052 de contracte. Numărul total al staţiilor din cadrul contractelor de finanţare este de 7.128 de staţii, 14.257 de puncte de reîncărcare, din care 1.782 de staţii rapide şi 5.346 de staţii de reîncărcare lentă”, a menţionat Veştea.

Ministrul de resort a afirmat, în acelaşi timp, că există finanţare şi contracte semnate pentru proiecte destinate infrastructurii pentru biciclete la nivel local şi metropolitan.

„La următorul capitol avem asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, a infrastructurii pentru biciclete la nivel local şi metropolitan, unde a existat o alocare de 180 de milioane de euro prin PNRR. Măsurile din cadrul acestor investiţii sunt menite a limita poluarea în municipiile-reşedinţă de judeţ, zonele urbane cele afectate, dar şi din alte municipii şi oraşe, evitarea blocajelor în trafic şi creşterea rezilienţei populaţiei, fiind promovat un mod sănătos de transport. Ţinta pentru modernizarea implementării acestor investiţii pentru mobilitate urbană durabilă este în lungime operaţională pentru piste, incluzând măsuri pentru siguranţa rutieră, în concordanţă cu prevederile ghidului specific. Aceasta presupune 1.091 km finalizaţi de piste de biciclete până în anul 2026. În cadrul acestui apel de proiecte, beneficiari au putut opta pentru trei tipuri de piste pentru bicicletele disponibile, finanţate cu 200.000, 100.000 sau 50.000 euro pe kilometri, în funcţie de complexitatea, lăţimea şi sistemele de securitate ale pistei. În cadrul celor două apeluri au fost semnate deja 485 de contracte în valoare de 1,142 miliarde de lei, fără TVA, pentru aproximativ 1.988 km de liste de biciclete”, a spus oficialul.

Potrivit sursei citate, investiţia pentru înnoirea parcului de vehicule nepoluante destinate transportului public beneficiază de o alocare de 580 de milioane de euro prin PNRR şi permit aplicanţilor achiziţionarea de vehicule nepoluante noi, cu emisii zero, inclusiv staţii de reîncărcare pentru microbuze şi autobuze electrice, staţii de reîncărcare rapidă pe traseu şi staţii de încărcare lentă la autobază, inclusă în costul autobuzelor-ţintă.

„PNNR presupune achiziţia şi recepţia, până în semestrul al doilea din anul 2026, a 1.135 de vehicule nepoluante noi, cu emisii zero de gaze, astfel: 200 de autobuze electrice sau pe hidrogen cu dimensiunea între 12 şi 18 metri lungime, 515 autobuze electrice sau pe hidrogen de 10 metri lungime, 50 de tramvaie, 50 de troleibuze cu dimensiunea între 12 şi 18 metri lungime şi 320 de microbuze electrice sau pe hidrogen. Până la această oră, am semnat 226 de contracte, valoarea acestora ridicându-se la 3,704 miliarde de lei, fără TVA. Prin această măsură, putem contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în municipiile reşedinţă de judeţ, zonele urbane cele mai afectate de poluanţii generaţi de trafic, dar şi în celelalte categorii de unităţi administrative eligibile”, a subliniat Adrian-Ioan Veştea.