Mişu Negriţoiu, ASF: Fondurile de pensii private din România nu pot fi naţionalizate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pilonul II de pensii nu poate fi naţionalizat, potrivit Constituţiei, deoarece fondurile sunt active în proprietate privată, iar Guvernul poate eventual doar să schimbe prin lege administrarea privată în administrare de stat, ceea ce nu înseamnă „naţionalizare” şi nu afectează drepturile cetăţenilor, susţine Mişu Negriţoiu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Potrivit lui Mişu Negriţoiu, fondurile din Pilonul II sunt în totalitate alimentate din alocaţii de la stat. Dar aceste alocaţii, odată transferate către fonduri în numele cetăţenilor români beneficiari, devin active în proprietate privată şi ele nu mai pot fi retrase sau naţionalizate (confiscate), potrivit Constituţiei. Parlamentul şi, respectiv, Guvernul au în competenţa  lor să majoreze sau să micşoreze alocaţiile bugetare viitoare, fără să afecteze în niciun fel contribuţiile trecute. Şi, eventual, mai pot să schimbe, prin lege, administrarea privată în administrare de stat, ceea ce nu înseamnă „naţionalizare”.

Preşedintele ASF susţine însă că această schimbare nu afectează drepturile pe care cetăţenii le au în fondurile din Pilonul II, ci poate să afecteze numai eventualele câştiguri suplimentare din randamente, având în vedere că fondurile administrate privat se plasează în active financiare purtătoare de dobânzi, cupoane sau câştiguri de capital, pe când fondurile administrate de stat nu sunt purtătoare de dobânzi.

Mişu Negriţoiu mai arată că aducerea în discuţia publică a „naţionalizării fondurilor de pensii” este înşelătoare şi că nu au existat recent niciun fel de consultări, dezbateri, iniţiative sau opinii, formale sau informale, cu privire la schimbarea de vreun fel a statutului legal al fondurilor de pensii, în general, sau al fondurilor din Pilonul II, administrate privat, în particular.

De ce schimbarea administrării private a Pilonului II nu aduce niciun avantaj

Fondurile de Pensii din Pilonul II au ajuns, la sfârşitul anului 2016, la 31,5 miliarde lei (aproximativ 7 miliarde euro), din care 65% sunt investite în titluri de stat, adică finanţează deficitul bugetar. Potrivit lui Negriţoiu, chiar dacă, în extremis, aceste fonduri ar fi consolidate cu fondul de pensii de stat şi administrate public, aceste fonduri nu pot fi folosite decât prin valorificarea (vânzarea) activelor financiare pe care le au în portofoliu. Ori statul nu poate valorifica titlurile de stat, decât dacă le răscumpără, ceea ce ar însemna alocaţii bugetare echivalente, adică o majorare a deficitului bugetar. Singurul avantaj este că reduce nivelul datoriei publice cu valoarea titlurilor de stat deţinute de fonduri, ceea ce este irelevant pentru România, unde datoria publică este de circa 40% din PIB.

„Acesta a fost însă un argument pentru alte ţări, care au procedat la transformarea administrării fondurilor din privat în public (ex. Polonia), întrucât aveau nevoie să reducă nivelul datoriei publice sub 60%, pentru a se încadra în criteriile prevăzute în tratatul de la Maastricht al Uniunii Europene”, arată preşedintele ASF.

Administratorii privaţi pot fi în conflict de interese

Mişu Negriţoiu mai susţine că iniţierea de către administratorii privaţi ai fondurilor de pensii de dezbateri politice contradictorii, care nu au îmbrăcat forma unor iniţiative oficiale, este în conflict de interese evident, care poate contrapune obiectivul politic al Guvernului cu cel economic al societăţilor comerciale private.

„Este ceea ce a făcut din păcate NN Pensii, cu efecte potenţiale nedorite, de natură să afecteze încrederea în stabilitatea fondurilor şi a pieţei”, precizează oficialul ASF.

Potrivit lui Negriţoiu, ASF a susţinut permanent menţinerea cadrului juridic actual, dezvoltarea şi întărirea fondurilor de pensii obligatorii şi facultative administrate privat. Piaţa funcţionează foarte bine, livrează randamente îndestulătoare şi poate contribui la sporirea contribuţiilor participanţilor, de stat sau private.

„Dar ASF, ca şi administratorii de fonduri pe care îi supraveghează, nu are voie, prin statutul de funcţionare, să participe la dezbaterile politice, decât atunci când este îi este solicitată o opinie. Intervenţia noastră în discuţiile recente a apărut atunci când am exercitat atribuţiile de supraveghetor. Răspunsurile la întrebările apărute în spaţiul public aveau nevoie de un răspuns politic”, susţine preşedintele ASF.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis sancţionarea fondului de pensii private NN Pensii cu o amendă de 750.000 lei, reprezentând 1% din capitalul social al fondului, de 75 milioane lei, aceasta fiind cea mai mare amendă aplicată de ASF de la înfiinţare, şi a decis retragerea autorizaţiei directorului general Raluca Ţintoiu, din cauza mesajului trimis clienţilor, legat de naţionalizarea fondurilor de pensii private, a declarat, joi, vicepresedintele ASF responsabil de sectorul pensiilor private, Ion Giurescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private obligatorii din România, şi-a anunţat recent clienţii că, în ultimele săptămâni, ar fi existat discuţii în spaţiul public privind o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private şi le recomandă să se informeze despre contextul pieţei.

ASF a criticat, miercuri, decizia NN Pensii de a se adresa clienţilor, acuzând că este o poziţie "excesivă şi neavenită". ASF susţine că "nu au fost şi nu sunt discuţii oficiale pe acest subiect".

Conducerea ASF a audiat joi conducerea NN Pensii şi a stabilit sancţionarea fondului.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite