Măsurile de austeritate țin ca într-un clește mediul de afaceri, prins între rău-platnici și taxe crescute

Măsurile de austeritate implementate de la 1 august, care au adus creșteri de taxe și contribuții, au făcut ca 4 din 10 vânzări între firmele din România care tranzacționează cu termen de plată, să fie deja afectate de întârzieri la plată.

Măsurile de austeritate implementate de la 1 august produc deja efecte negative. Foto arhivă

În acest mediu economic, în care prudența devine un reflex de supraviețuire, întârzierea plăților între companii rămâne o problemă majoră pentru mediul de afaceri românesc, deoarece, după cum punctează Alexandra Mehedințu, Country Manager România, Atradius Crédito y Caución, „în contextul fiscal actual, întârzierea plăților a devenit o vulnerabilitate sistemică pentru firmele românești, în special pentre cele din sectoarele dependente de credit comercial”.

Barometrul Atradius privind Practicile de Plată arată că 52% dintre vânzările între companiile din România sunt realizate pe credit, reflectând un apetit ridicat pentru tranzacționare flexibilă, dar și o expunere crescută la riscuri de neplată. Dincolo de provocările economice, acest lucru amplifică riscul de blocaj financiar în lanț, în special dacă măsurile de protecție a lichidității nu sunt consolidate.

În prima parte a anului, când au fost colectate datele Raportului, aproape jumătate dintre companiile românești nu observaseră schimbări semnificative în comportamentul de plată al clienților B2B (Business to Business - tranzacțiile și relațiile comerciale care au loc între două sau mai multe companii) în ultimele luni. Totuși, noul climat economic, din ce în ce mai presant pentru cash flow, aduce perspective de agravare a creanțelor comerciale care devin neperformante (raportul Atradius arată un nivel de 5%), mai ales că 34% dintre companii se așteaptau, încă din prima parte a anului, la o creștere a insolvențelor în perioada următoare. „Observăm o stare de precauție tot mai pronunțată în rândul companiilor din România, în special în ceea ce privește lichiditatea și capacitatea de reacție în fața volatilității economice. Faptul că termenele medii de plată în România depășesc 46 de zile, iar multe facturi sunt încasate chiar și la 60 de zile sau mai târziu, devine un semnal de alarmă pentru sustenabilitatea financiară a companiilor locale, iar gestionarea strategică a riscului de credit devine esențială pentru stabilitatea financiară și chiar reziliența afacerii”, explică Alexandra Mehedințu.

Sectoare sub presiune în România: Farmaceutic, Construcții, Oțel & Metalurgie

Fiecare industrie monitorizată în cadrul Barometrului Atradius 2025 oferă o imagine diferită despre adaptabilitate și risc, având tendințe distincte în ceea ce privește comportamentul de plată și riscurile asociate. În timp ce sectorul farmaceutic se luptă cu presiuni asupra lichidității și recurge tot mai mult la finanțări pe termen scurt, construcțiile se confruntă cu un risc crescut de insolvență din cauza întârzierilor sistemice la plată. Pe de altă parte, companiile din oțel și metalurgie oferă o lecție valoroasă despre cum gestionarea strategică a riscului, prin utilizarea asigurării de credit, poate transforma vulnerabilitatea într-un avantaj competitiv.

În industria farmaceutică, peste 60% dintre companiile farmaceutice sunt îngrijorate de posibilitatea creșterii insolvențelor în următoarele luni. Acest lucru se explică și prin faptul că 48% din vânzările B2B sunt realizate pe credit, iar întârzierea la plată afectează 39% dintre facturi. Deși comportamentul de plată rămâne relativ stabil, firmele din sector raportează o dependență tot mai mare de finanțarea pe termen scurt, în special prin finanțarea facturilor. Acest fenomen este alimentat de riscul de credit tot mai ridicat al clienților, dar și de presiunea pusă pe cash flow din cauza costurilor ridicate de aprovizionare și logistică.

Construcțiile rămân unul dintre cele mai volatile domenii din economie, unde întârzierile la plată se pot transforma rapid în blocaje financiare. 40% dintre firme se așteaptă la o accentuare a insolvențelor, mai ales că problemele de încasare sunt însoțite de o deteriorare a eficienței colectării datoriilor. Sectorul are o expunere mai pronunțată, 55% dintre vânzările B2B fiind efectuate pe credit, iar 41% dintre plăți fiind întârziate.

Sectorul oțelului și metalurgiei se remarcă prin cea mai ridicată rată a creanțelor neperformante (6%), dintre cele trei industrii analizate. Acest nivel reflectă o presiune tot mai mare din partea costurilor operaționale, a cerințelor de reglementare și a volatilității cererii. Cu toate acestea, companiile din acest domeniu folosesc mai frecvent asigurarea de credit, ceea ce le permite să adopte politici de plată mai flexibile, menținând totodată controlul asupra riscului.

În toate cele trei sectoare analizate, companiile din România resimt o presiune crescută asupra lichidității, iar accesul la finanțare devine tot mai costisitor.

Recomandări pentru afacerile din România

Datele Raportului arată clar că întârzierea plăților în România nu este o excepție, ci o regulă în multe industrii. Un semnal de alarmă îl reprezintă faptul că 42% dintre facturile pe credit sunt achitate cu întârziere, ceea ce afectează fluxul de numerar și capacitatea firmelor de a investi, de a plăti furnizorii la timp sau de a crește sustenabil. Totodată, termenele medii de plată acordate clienților comerciali sunt de 46 de zile, însă multe companii raportează încasări chiar cu peste o lună întârziere față de termenul agreat. Acest decalaj exercită presiune asupra capitalului de lucru și poate conduce la decizii reactive, precum amânarea investițiilor sau contractarea de credite scumpe. „Cash flow-ul este coloana vertebrală a afacerii. Într-un mediu cu reglementări fiscale mai stricte și lichiditate scăzută, întârzierea plăților poate deveni fatală. Este timpul ca managementul riscului de credit să fie tratat ca o prioritate strategică, nu doar operațională”, spune Mehedințu.

Raportul mai arată că, în ceea ce privește sursele de finanțare, 50% dintre companii se bazează pe credite bancare și fonduri interne, în timp ce accesul la instrumente precum factoringul sau asigurarea de credit este mai puțin exploatat. În acest context, 34% dintre companiile chestionate se așteaptă la o creștere a insolvențelor în perioada următoare.

Importanța gestionării strategice a riscurilor de credit

„Volatilitatea, incertitudinea și presiunea în creștere pe costuri, combinate cu întârzierile la plată și creanțele neperformante vor afecta profund sănătatea financiară a oricărei afaceri care nu are un management al riscului de credit”, punctează experta, adăugând că datele din Barometru arată clar că firmele care adoptă politici riguroase de monitorizare a comportamentului de plată, implementează proceduri clare de colectare a creanțelor și folosesc instrumente precum asigurarea de credit reușesc să reducă pierderile și să-și consolideze parteneriatele comerciale pe termen lung, contribuind direct la reziliența lanțului de aprovizionare și la stabilitatea financiară a întregii rețele de business.

Specialiștii evidențiază importanța gestionării strategice a riscului de credit prin implementarea unor politici clare de colectare a creanțelor, utilizarea instrumentelor de protecție financiară și parteneriatul cu asiguratori de credit. Atenuarea riscului de credit printr-un mix între procese interne și asigurare externă devine un pilon-cheie pentru companiile care vor să își protejeze fluxul de numerar și să mențină relații comerciale stabile. Este o abordare esențială într-un climat marcat de incertitudine și presiuni financiare multiple, pentru a păstra sănătatea financiară și reziliența afacerilor românești într-un mediu economic tot mai instabil.