Marii asigurători nu se înghesuie pe piaţa pensiilor private

Constantin Năstase

Deşi autorizarea administratorilor pentru pilonul facultativ de pensii a început pe 30 octombrie, până astăzi nici un operator nu şi-a manifestat intenţia de a intra pe piaţă.
Reprezentanţii AIG Life au declarat că pilonul facultativ de pensii, aşa cum este legiferat acum, nu reprezintă o garanţie solidă pentru un business serios, astfel că şi-au declinat intenţia de a intra pe piaţa pilonului III. "La ce asistăm acum e ca în povestea aceea cu doi copii, din care unul s-a născut handicapat (pilonul III), iar celălalt este pe cale să se nască mort", a declarat reprezentantul companiei, Mihai Coca Cozma. Alţi mari actori din piaţa asigurărilor rămân încă în expectativă. Generali România n-a primit încă undă verde de la Generali Viena pentru businessul cu pensii facultative, astfel că decizia de a intra pe această piaţă se amână. S-a vehiculat ideea că reforma pensiilor este o bomboană oferită de guvern companiilor de asigurări. Numai că s-ar putea să nu dorim această bomboană", spune Tudor Moldovan, directorul general al companiei. În stand-by rămân deocamdată şi alte companii mari precum ING şi Omniasig Life, motivele fiind aceleaşi, lipsa unei legislaţii clare şi stimulative care să facă atractiv acest business.
Principala problemă este lipsa finanţării
Reticenţa companiilor mari de a intra pe piaţa pensiilor creează probleme şi Comisiei de supraveghere a pensiilor private (CSSPP). Comisia mizează încă pe taxele de autorizare provenite de la viitorii administratori pentru a se putea dezvolta, în condiţiile în care finanţarea de la Banca Mondială expiră în vara anului viitor. Cât timp însă nimeni nu este interesat deocamdată să devină administrator, problema finanţării devine acută pentru CSSPP.
Nivelul comisioanelor este mai scăzut decât în alte ţări
Cât priveşte pilonul obligatoriu de pensii, aceiaşi actori aşteaptă forma finală a legii, aflată acum în dezbaterea Camerei Deputaţilor pentru a decide ce e de făcut. Sindicatele au turnat deja gaz pe foc comandând un studiu din care rezultă că nivelul comisioanelor de administrare este uriaş, femeile sunt discriminate pentru că au mai puţini ani de cotizare în sistem decât bărbaţii, iar garanţiile lipsesc cu desăvârşire. "Noi nu putem să ne luptăm cu acest tip de mesaje populiste pentru că meseria noastră e alta. Vă putem explica tehnic cum stau lucrurile, dar nu vă putem promite randamente de 200%", spune Emilia Bunea de la Interamerican. În ce priveşte comisioanele, acestea sunt stabilite în proiectul de lege la 2% din contribuţiile plătite lunar şi 1,2% din activele anuale ale fondului. Ele se aplică la contribuţii reprezentând 2% din venitul brut al angajatului în primul an şi urmează să crească gradual până la 6% în decurs de 8 ani. Dacă ne raportăm la alte ţări, nivelul este scăzut. În Polonia, acolo unde comisioanele din contribuţii nu sunt plafonate prin lege, ci reglate de piaţa liberă s-a început cu un nivel al taxelor de 8,5% în primul an şi cu contribuţii de 7% din venitul brut. Chiar şi aşa, în primul an, toţi administratorii au încheiat exerciţiul financiar cu pierderi intre 10 şi 50 milioane USD, iar în al doilea an doar o singură companie, AIG, a reuşit să obţină profit.
Tabelele biometrice, considerate o glumă
Nimeni nu întreabă cât costă administrarea la sistemul de stat, dar toată lumea e interesată de costurile la sistemul privat, care oricum sunt transparente, spune Tudor Moldovan. Cine crede că aceste comisioane sunt mari îl rog să vină cu o propunere de plan de afaceri, fără comisioane, adaugă reprezentantul Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat (APAPR). O altă problemă ridicată de sindicate este cea a discriminării femeilor. "Un număr mic de ani de muncă şi concediile de maternitate, câştigurile mici şi speranţa de viaţă mai mare pot conduce la o reducere a pensiei medii a femeilor", crede Petru Dandea, vicepreşedinte CNS Cartel Alfa care recomandă introducerea tabelelor biometrice diferite pentru femei şi bărbaţi.
De cealaltă parte, viitorii administratori de fonduri consideră că problema finanţării pensiilor în perioada maternităţii femeilor trebuie rezolvată de sindicate, iar tabelele biometrice diferite sunt o glumă bună. "Există şi o altă soluţie: să-i facem pe toţi să trăiască acelaşi număr de ani. Cum? Sindicatele să le dea o pilulă cu care se rezolvă această situaţie", spune, cu un umor negru, Tudor Moldovan. Sistemul public de pensii poate să ţină din ce în ce mai greu pasul cu evoluţia demografică. După zece ani de tergiversare a reformei, România are şansa să prindă ultimul tren, dat fiind costurile din ce în ce mai mari de implementare a sistemului.