Video Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe primul pachet fiscal: „Tot ce am spus, se va pune în practică. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim-ministru”
0Guvernul a adoptat luni legea austerității cu amendamentele aduse de parlamentari, printre care s-ar putea afla şi solicitările sindicatelor afiliate Blocului Național Sindical (BNS).
UPDATE Opoziția a anunțat că depune moțiune de cenzură pentru blocarea măsurilor anunțate de Ilie Bolojan
UPDATE Premierul a făcut un apel către opoziție
Ilie Bolojan a cerut opoziției să participe la îmbunătățirea deciziilor, „nu la blocarea lor”.
„Cultivarea dezbinării nu poate mări salariile și pensiile, iar o țară dezbinată va fi o țară mai slabă”.
Premierul s-a adresat, spre final, românilor din țară și străinătate:
„Suntem conștienți că aceste măsuri se vor resimți în viața de zi cu zi a unui număr foarte mare dintre concetățeni. Privim cu responsabilitate și solidaritate efectele ce vor urma și lucrăm cu toată energia pentru a atenua aceste efecte.
Muncim, zi de zi, pentru a scurta, cât mai mult, perioada mai dificilă prin care România trece și pentru că aceste măsuri să fie drepte. Avem convigerea că împreună vom aduce țara noastră pe linia de dezvoltare corectă ce poate genera în următorii ani prosperitate și siguranță pentru cât mai mulți dintre români”.
UPDATE Ilie Bolojan: „Sunt un premier cu mandatul pe masă și cu asumarea întregii răspunderi”
„Suntem printre țările cu cele mai mici venituri fiscale din UE, sub 30% din PIB, față de 40% în vestul Europei. Trebuie să combatem evaziunea fiscală și fraudarea banului public, dar asta nu se poate de pe o zi pe alta”, a spus Ilie Bolojan.
Premierul a adăugat:
„Se discută în spațiul public că vor avea de suferit doar cei mai amărâți și sinecuriștii nu vor avea nimic de pierdut. Că s-a început cu bursele, nu cu politicienii”
Asigur pe toată lumea de un lucru foarte clar: sunt un premier cu mandatul pe masă și cu asumarea întregii răspunderi, că tot ce am spus că se va pune în practică, se va și întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim-ministru”.
Premierul a mai spus că, până la sfârșitul lunii iulie, „vom reveni în fața Parlamentului României cu acest al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate, moralitate și eficiență”.
Ce prevede al doilea pachet pe care îl are în pregătire Guvernul
- reforma pensiilor speciale, calculul corect al pensiilor și intrarea la pensie la vârsta generală.
- reforma companiilor de stat și a autorităților autonome: vom restructura ASF, ANCOM și ANRE. Vom reduce numărul de membri și indemnizațiile din CA.
- reforma administației locale și centrale prin redimensiuonarea aparatului bugetar
- combaterea evaziunii fiscale și a fraudării banului public
- urgentarea accesării fondurilor europene
UPDATE Ce prevede pachetul de măsuri
„Fără un sistem corect și predictibil nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, salarii, spitale sau pensii. Pentru a evita acest scenariu, vin cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern:
- reorganizarea TVA. Cota standard e de 21%, cota redusă 11% pentru alimente de bază, medicamente, lemne, cărți, energie termică și HORECA
- cresc accizele cu 10% la alcool și carburanți. Vor crește accizele și pentru tutun
- introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 de lei. Se plătește doar pentru partea care depășește acest prag
- taxarea capitalurilor mari. Impozitul pe dividende din 1 ianuarie 2026 va crește la 26%,
- profiturile suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc se impozitează mai mult, iar câștigurile din jocuri de noroc se suprataxează
- înghețarea unor cheltuieli bugetare. Nu mai putem majora în 2026 pensiile și salariile din sistemul public
Titularii din Eduație nu își pierd locurile de muncă. Vor fi mai puține plăți cu ora, iar bursele nu dispar, dar sistemul se reorganizează. Bursele vor fi acordate pentru minim nota 9. Se elimină anomalia prin care aproape o întreagă clasă primea burse de merit fără performanță, a anunțat premierul.
UPDATE Ilie Bolojan : „Știu că aceste măsuri nu sunt populare”
„Nu e un gest ușor nici pentru mine, nici pentru colegii mei, înțelegând greutățile care vor apărea ca urmare a acestui pachet pentru cetățeni. E însă urgență națională. România are nevoie de corectarea acumulărilor negative, iar acest pachet e începutul.
Respectul pentru cetățeni începe prin a le spune adevărul și prin a-mi asuma responsabilitatea. România a avut, anul trecut, cel mai mare deficit din UE. Pentru fiecare 100 de lei încasați, statul a cheltuit 132 de lei, iar pentru asta România se împrumută în fiecare zi pentru a funcționa. Acest lucru trebuie să se oprească, altfel ne așteaptă ratingul junk, respectiv titlul de țară nerecomandată pentru investiții. Cum se traduce? Dacă România ajunge în această situație, vom avea următoarele consecințe: taxe mult mai mari, prețuri mai mari și putere de cumpărare mai mică, dobânzi la credite mai mari, presiune mult mai mare pentru reducerea locurilor de muncă din sectorul bugetar și fonduri europene blocate. România ar fi ocolită de investitori și lipsită de oportunitți pentru cetățeni. Pe scurt, ne-am întoarce în urmă cu 15-16 ani, într-una dintre cele mai grele situații de după decembrie 1989.
Românii s-ar putea întreba de ce ne-ar interesa ratingul țării noastre. Fiecare am fi afectați. Acest lucru poate fi corectat încă. Suntem aici pentru a evita acest scenariu. Știu că aceste măsuri nu sunt populare. Vreau să le transmit românilor că această perioadă dificilă e limitată. Dacă facem ce trebuie, la sfârșitul anului viitor vom fi în altă situație.
Știu că nu sunt măsuri populare. Această perioadă dificilă va fi limitată. După ea există speranță”, a adăugat Ilie Bolojan.
UPDATE La ora 17.05 a început ședința comună din Parlament în care premierul Ilie Bolojan își va angaja răspunderea pe primul pachet fiscal
„Știu că aceste măsuri nu sunt populare”,
UPDATE Ilie Bolojan a ajuns la Parlament puțin înainte de ora 17.00
Ședința în care premierul își va angaja răspunderea pe primul pachet fiscal pentru reducerea deficitului urmează să înceapă dintr-o clipă în alta.
UPDATE Ilie Bolojan a plecat spre Parlament
În jurul orei 16.40, Ilie Bolojan a plecat de la Palatul Victoria spre Parlament, unde își va angaja răspunderea pe primul pachet fiscal pentru reducerea deficitului
UPDATE Documentele de la Guvern nu au ajuns la Parlament
Potrivit unor surse politice citate de Agerpres, ședința întârzie până la ora 17.00 deoarece documentele de la Guvern nu au ajuns la Parlament.
În urma ședinței de la Palatul Victoria, proiectul pe care își va asuma răspunderea Guvernul a suferit o serie de modificări, iar acestea trebuie introduse în documentele care ajung în Parlament.
Amintim că ședința de plen comun în care Guvernul Bolojan urma să își angajeze răspunderea pe primul pachet fiscal pentru reducerea deficitului trebuia să înceapă la ora 15.00.
UPDATE Ședința din Parlament, amânată pentru ora 17
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, convocată în contextul angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal - bugetare a fost amână cu o două ore, potrivit surselor Adevărul.
Motivul întârzierii este legat de faptul că miniștrii au fost chemați de Nicușor Dan la Cotroceni. La discuții participă și premierul Ilie Bolojan.

UPDATE: Se revine la contribuțiile CASS pentru pensii de peste 4.000 de lei
Social-democrații au depus un val de amendamente pentru pachetul fiscal pe care Guvernul urmează să își asume răspunderea, astăzi, în Parlament. Printre cele mai importante modificări propuse, pentru „respectarea programului de guvernare, cum a fost negociat în Coaliție“, se numără aplicarea CASS pentru pensiile de peste 4.000 de lei, în loc de 3.000, dar numai până în 2027, potrivit Digi24
Sunt propuse și modificări în privința concediilor pentru îngrijirea copiilor și a concediilor medicale. PSD insistă cu aplicarea CASS pentru pensiile de peste 4.000 de lei, în loc de 3.000 de lei, cât s-a convenit la Palatul Victoria. Amendamentul a fost asumat de către deputatul Adrian Solomon, care solicită ca măsura să fie aplicabilă doar până în 2027: „persoanele fizice care au calitatea de pensionari sunt exceptate de la plata contribuției sociale de sănătate pentru veniturile din pensii realizate începând cu data de 01 ianuarie 2027”.
_________________________________________________________________________________________________
UPDATE Varianta finală a măsurilor de austeritate
Varianta finală a proiectului de lege privind măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan prevede plata de contribuții de asigură sociale pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, pragul de 4% la jocurile de noroc și supraimpozitarea profitului băncilor, potrivit unui document obținut de G4Media
Potrivit proiectului, asupra căruia Guvernul urmează să-și asume răspunderea, impozitul pe dividende crește la 16%. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.”
Suprataxa pe bănci
De asemenea, se instituie un impozit specific pe cifra de afaceri a băncilor calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:
a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 inclusiv, respectiv 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
b) 4%, pentru perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 inclusiv;
c) 2%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv, prin excepție de la lit. a) și b), pentru instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine, care dețin o cotă de piață mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România, calculată ca medie aritmetică a cotelor de piață ale instituției de credit/sucursalei, din anul precedent celui de calcul. Cota de piaţă reprezintă procentul aferent activelor instituţiei de credit/sucursalei în totalul activelor sectorului bancar, și se calculează ca raport între totalul activelor contabile nete ale instituţiei de credit/sucursalei şi totalul activelor contabile nete agregate pentru sectorul bancar, inclusiv sucursalele din România ale instituţiilor de credit persoane juridice străine.”
Taxarea jocurilor de noroc
Veniturile din jocuri de noroc se impozitează prin reţinere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:
- până la 10.000 inclusiv – 4%
- peste 10.000 – 66.750 inclusiv – 400 + 20% pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000
- peste 66.750 –11.750 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750
Impozitul datorat în cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut la alin. (2) asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obţinut se scade suma de 11.750 lei.”
Prin excepţie de la alin. (2), veniturile din pensii obţinute din străinătate, altele decât pensiile administrate privat, facultative sau ocupaţionale similare drepturilor reglementate prin Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv Legea nr. 1/2020, cu modificările şi completările ulterioare, se supun impozitării prin aplicarea cotei de impozit prevăzute la art. 64 alin. (1) asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunară neimpozabilă prevăzută la art. 100 alin. (1) și, după caz contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii, calculate la nivelul anului, în limita venitului impozabil anual.”
Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din pensii, se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei lunare de 3.000 lei, pentru fiecare drept de pensie.
TVA
Proiectul majorează cota de TVA la 21%, cu o cotă redusă de 11% pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de medicamente de uz uman;
b) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, ale căror coduri NC se stabilesc prin normele metodologice, cu excepţia:
1. băuturilor alcoolice;
2. băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;
3. alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică;
4. suplimentelor alimentare definite de Legea nr. 56/2021 privind suplimentele alimentare, cu modificările și completările ulterioare;
c) serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare;
d) livrarea apei pentru irigaţii în agricultură;
e) livrarea de îngrăşăminte şi pesticide de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, altele decât cele prevăzute la lit. f), seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
f) livrarea de îngrăşăminte chimice şi de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
g) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;
h) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice;
i) livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoanele fizice în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului;
j) livrarea către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn, aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului;
k) livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată următoarelor categorii de consumatori:
1. populaţie;
2. spitale publice şi private, reglementate conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, unităţi de învăţământ publice şi private, definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
3. organizaţii neguvernamentale reglementate potrivit legii, precum şi unităţile de cult, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată;
4. furnizori de servicii sociale, publici şi privaţi, acreditaţi, care prestează servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare;
l) livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. În sensul prezentului titlu, prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:
1. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari;
2. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap.
m) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
n) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, precum şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;”
Persoana fizică, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, poate achiziționa în perioada 1 august 2025 – 31 iulie 2026, inclusiv, o singură locuință cu cota redusă de TVA de 9%, dacă se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:
a) locuinţa are o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, și o valoare, inclusiv a terenului pe care este construită, care nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;
b) locuinţa în momentul livrării, care nu poate depăși data de 31 iulie 2026, să poată fi locuită ca atare, conform condiţiilor legale în vigoare la data încheierii actelor juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) nu a achiziționat o altă locuință cu cotă redusă de TVA începând cu 1 ianuarie 2023, conform informațiilor din „Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA”, prevăzut de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
d) a încheiat până la data de 1 august 2025 un act juridic între vii care are ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe.
(2) Pentru a beneficia de cota redusă de 9%, pe lângă condițiile prevăzute la alin. (1), persoana fizică, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, pentru actele juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei locuințe, încheiate în perioada 3 iulie – 31 iulie 2025 inclusiv, la data livrării locuinței trebuie să facă dovada achitării unui avans de 20% din valoarea locuinței exclusiv TVA, achitat integral până la data de 31 iulie 2025 inclusiv.
(3) În „Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA” se înscriu şi informaţiile din actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (1) și alin. (2), autentificate până la data de 31 iulie 2026 inclusiv. Notarii publici sunt obligaţi:
a) să verifice îndeplinirea condiţiei referitoare la achiziţia unei singure locuinţe cu cota redusă de TVA, prin consultarea „Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA”, înainte de autentificarea actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei astfel de locuinţe şi, în situaţia în care constată că nu este îndeplinită această condiţie, să le autentifice doar dacă livrarea se efectuează cu cota standard de TVA;
b) să completeze „Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA” la data autentificării actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (1) și alin. (2);
c) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei astfel de locuinţe cu cota redusă de TVA de 9% menţiuni cu privire la respectarea obligaţiilor prevăzute la lit. a) şi, după caz, la lit. b);
d) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru locuinţele prevăzute la alin. (1) și alin. (2) cota de TVA aplicată, indiferent dacă TVA se aplică la preţ sau este inclusă în preţ.
(4) Până la data de 1 august 2026 se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei, dacă au fost încheiate până la data de 1 august 2025 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea acestora.
_________________________________________________________________________________________________
Știrea inițială
Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de la ora 13,30 se află un singur act normativ, „proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare – Amendamente depuse de senatori și deputați”.
La ora 15.00, premierul Ilie Bolojan va participa la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului convocată în contextul angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal - bugetare.
Sindicatele afiliate BNS au depus o serie de amendamente la legea austerității, propunând ca măsurile de diminuare a drepturilor salariale să se aplice doar până la 31 decembrie 2026, pentru a se alinia cerințelor constituționale.
Potrivit unui document obținut de „Adevărul”, sinteza amendamentelor și a efectelor anticipate de Blocul Național Sindical cuprinde următoarele elemente:
Protecție Socială pentru Categorii Vulnerabile
Asigurarea de sănătate pentru șomeri și beneficiarii de venit minim: BNS solicită ca plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru șomerii indemnizați și pentru beneficiarii de venit minim garantat să fie preluată de instituțiile care plătesc aceste beneficii (ANOFM și ANPIS).
Motivație: Aceste categorii sunt cele mai expuse riscului de sărăcie, iar pierderea asigurării de sănătate i-ar condamna, neavând capacitatea financiară de a-și achita singuri accesul la servicii medicale.
Modificări ale taxei pe valoarea adăugată (TVA)
Limitarea creșterii cotei standard de TVA: BNS propune ca majorarea cotei standard de TVA să fie la 20%, în loc de 21%.
Motivație: O creștere la 21% este considerată excesivă și i-ar afecta disproporționat pe cei cu venituri mici. Se argumentează că alte state membre cu cote standard similare au cote reduse semnificativ mai mici decât cele propuse pentru România.
Aplicarea temporară a TVA redus pentru anumite sectoare economice: Se propune ca anumite facilități de TVA redus (ex: pentru îngrășăminte, pesticide, cazare hotelieră, restaurante) să se aplice doar până la 1 ianuarie 2026.
Motivație: BNS consideră că efortul de reechilibrare bugetară trebuie susținut și de mediul economic, nu doar de populație, mai ales că aceste facilități nu au fost evaluate din perspectiva eficienței.
Scurtarea perioadei de TVA redus pentru locuințe: Propunerea vizează scurtarea termenului de aplicare a TVA redus de 9% pentru locuințe până la 1 august 2025, în loc de 1 august 2026.
Motivație: Este considerat inechitabil ca TVA-ul la alimente să crească, în timp ce facilitatea pentru sectorul imobiliar este menținută, în condițiile în care peste 40% din gospodăriile din România alocă peste 30% din venituri pentru alimente.
Drepturi salariale și stimulente pentru gestionarea fondurilor europene
Eliminarea reducerii sporurilor pentru fonduri UE: BNS propune eliminarea completă a Articolului XV din proiectul de lege, care viza reducerea majorărilor salariale pentru personalul care gestionează fonduri europene și PNRR.
Motivație: Argumentația este vastă și include:
Impact negativ asupra absorbției: Reducerea stimulentelor ar duce la migrarea personalului calificat, scăzând capacitatea de a atrage fonduri UE.
Neconstituționalitate: Măsura este considerată discriminatorie (afectează o singură categorie de bugetari) și nu are un caracter temporar, încălcând prevederile constituționale privind restrângerea drepturilor.
Încălcarea angajamentelor europene: Comisia Europeană a subliniat în mod repetat importanța unui nivel de salarizare adecvat pentru a asigura stabilitatea personalului din acest domeniu.
Aplicarea temporară a măsurilor (Propunere alternativă): În cazul în care eliminarea nu se aprobă, BNS propune ca măsurile de diminuare a drepturilor salariale să se aplice doar până la 31 decembrie 2026, pentru a se alinia cerințelor constituționale.
Transparență și guvernanță
Raportare economică trimestrială: Se solicită ca Prim-ministrul să prezinte trimestrial (în loc de anual) în fața Parlamentului un raport privind situația economică și bugetară. Acest raport ar trebui să includă și rezultatele acțiunilor de control derulate de ANAF.
Măsuri pentru piața muncii și fiscalitate echitabilă
Crearea unor Grupuri de Lucru pentru Reforme: BNS propune înființarea unor grupuri de lucru interministeriale, cu participarea partenerilor sociali, pentru a elabora pachete legislative privind:
1. Reducerea fiscalității pe muncă și fiscalizarea echitabilă a tuturor veniturilor profesionale.
2. Definirea și stabilirea tratamentului fiscal pentru "munca dependentă".
Motivație: Este necesară combaterea muncii nedeclarate (aproximativ 700.000 de persoane) și a tratamentului fiscal inechitabil, unde unii salariați plătesc contribuții complete, în timp ce alții folosesc diverse forme contractuale pentru a le minimiza.
Responsabilitate Fiscală și Cheltuieli Publice
Condiționarea subvențiilor pentru partidele politice: BNS propune ca subvențiile de la bugetul de stat pentru partidele politice să fie acordate doar în anii în care România se încadrează în țintele europene de deficit bugetar.
Motivație: Măsura ar impune responsabilitate fiscală partidelor care dețin puterea executivă și legislativă. Se consideră inechitabil ca partidele să fie finanțate necondiționat din bani publici într-un context de austeritate, în timp ce organizațiile sindicale nu beneficiază de un sprijin similar.
Reducerea sumei forfetare a parlamentarilor: Se propune reducerea cu 50% a sumei forfetare acordate deputaților și senatorilor.
Motivație: Acesta ar fi un act de "solidaritate bugetară" și un semnal de "decență". BNS susține că aceste cheltuieli, de peste 100 de milioane de lei anual, nu sunt supuse unui control riguros, în timp ce se impun sacrificii altor categorii sociale.
Întreaga listă de amendamente a fost trimisă partidelor politice, în speranţa că vor ţine cont de cerinţele BNS şi le vor introduce în legea pe care şi-o vor asuma.