Listele publice cu datornici, legea cu care statul speră să crească încasările la buget: „Presiune publică pentru cei care nu plătesc”
0Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării propune ca datoriile românilor către Fisc și către direcțiile locale de taxe să devină informații publice, accesibile online. Proiectul, pus în dezbatere de câteva luni, prevede publicarea unor liste detaliate cu datornicii din România, dar și cu cei care își plătesc taxele la timp.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat, într-un răspuns transmis Știrilor Pro TV, că măsura este justificată și deja aplicată în alte state europene, precum Spania, Grecia, Slovenia, Irlanda și Ungaria. Oficialul consideră că publicarea listelor ar reprezenta un act de transparență și un instrument de presiune publică asupra celor care nu își achită obligațiile fiscale:
„Este o măsură corectă, în primul rând pentru contribuabilii care cu bună-credință se străduiesc și își plătesc impozitele an de an. E și o măsură de transparență și presiune publică pentru cei care nu plătesc”.
Inițiativa ar reprezenta o schimbare majoră, întrucât, în prezent, aceste date sunt considerate secret fiscal, iar pe listele publice apar doar firmele și instituțiile cu restanțe.
Ce prevede proiectul
Potrivit proiectului, ANAF ar urma să publice liste cu persoanele fizice care au datorii la stat, similar modului în care sunt afișate restanțele companiilor. Printre cei vizați se numără persoane care obțin venituri din chirii, tranzacții cu criptomonede sau alte activități impozabile, dar care nu își achită obligațiile fiscale.
În paralel, autoritățile fiscale vor afișeze și o listă a contribuabililor fără restanțe, iar primăriile ar trebui să publice separat numele celor care nu și-au plătit taxele locale pentru locuințe, terenuri sau autoturisme.
Controverse privind protecția datelor
Măsura ridică însă semne de întrebare din perspectiva legislației privind datele personale. Avocatul Radu Cătălin Pavel spune, potrivit știrilor ProTV, că publicarea unor astfel de informații poate intra în conflict cu normele GDPR și poate genera riscuri de stigmatizare socială, afectând inclusiv locurile de muncă sau colaborările profesionale ale persoanelor vizate.
„În alte țări se poate, putem și noi, cu GDPR cu tot”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Ultima listă publică a datornicilor persoane fizice a fost publicată de ANAF în urmă cu un deceniu, incluzând atunci nume cunoscute din administrația locală și centrală. Ulterior, aceste informații au fost reclasificate ca date protejate.






















































