Liderii europeni vor mai multă transparenţă pentru ajutorul agricol

Conferinţa de presă despre Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene      FOTO: Mediafax

Comisia Europeană a adoptat marţi normele pentru creşterea transparenţei în ceea ce priveşte subvenţiile acordate agricultorilor de către Uniunea Europeană.

„Nu trebuie să reorganizăm Politica Agricolă Comună (PAC) pentru a o face mai uşor de înţeles, dar trebuie să o facem transparentă“, a declarat Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, pentru euobserver.com.

Noile reglementări solicită statelor membre să publice numele primilor şi ale ultimilor beneficiari, precum şi motivele pentru care sunt eligibili în procesul de finanţare. Scopul noii legi este de a înlătura frauda. 

PAC primeşte o treime din bugetul UE, incluzând fondurile alocate fermierilor şi programelor agricole care, asociate, primesc, în total, 55 de miliarde de euro pe an. Suma această ajută la dezvoltarea rurală şi garantează securitatea stocurilor europene de alimente. 

Statele membre au fost deja obligate să publice o parte din informaţii până în luna aprilie şi apoi în fiecare an. Reprezentanţii grupurilor care militează pentru transparenţă precum farmsubsidy.org au constatat, în anii trecuţi, că mulţi agricultori nu au reuşit să furnizeze detalii complete cu privire la modul în care sunt cheltuiţi banii, cine îi primeşte şi care sunt motivele pentru care îi primeşte. 

O organizaţie non-guvernamentală a clasat Luxemburgul ca fiind ţara cu statutul cel mai scăzut al transparenţei faţă de altele precum Irlanda, Franţa, Italia şi Olanda. Acestea din urmă  au realizat baze de date online cu informaţii referitoare la beneficiarii subvenţiilor agricole, dar sunt extrem de dificil de accesat. 

Zvonurile despre fraude masive abundă, mai ales în ceea ce priveşte gospodăriile care primesc subvenţii, dar care, practic, nu există. 

OLAF, biroul anti-fraudă al UE, a recuperat 691 de milioane de euro din fondurile fraudate din bugetul UE pe anul 2011, din care 524,7 milioane de euro au fost deturnate din fondurile structurale. Aproximativ 113,7 milioane de euro au fost retrase direct de uniunile vamale şi 34 de milioane de euro din subvenţiile agricole. 

Cioloş este de părere că noile norme vor obliga autorităţile naţionale să dezvăluie atât ajutorul acordat fermierilor, cât şi pe cel destinat programelor de dezvoltare rurală. 

Aceste reglementări nu vor fi aplicate agricultorilor mici sau exploataţiilor mici de teren, astfel încât să protejeze intimitatea persoanei. Excepţia are în vedere o hotărâre judecătorească din noiembrie 2010 dată de Curtea Europeană de Justiţie cu privire la intimitatea persoanelor care au solicitat Comisiei să suspende publicarea datelor beneficiarilor. 

Oficialii Executivului UE consideră că noile reguli nu încalcă hotărârea Curţii pentru că acestea „sunt centrate pe nevoia controlului public referitor la utilizarea fondurilor europene pentru agricultură“. 

Complotul bulgarilor cu germanii în deturnarea de fonduri 

Pentru a evidenţia necesitatea acestei transparenţe asupra banilor europeni din sectorul agricol, Peter Keller, directorul unui departament anti-fraudă din cadrul Biroului German pentru Investigaţii Penale Vamale, a declarat luni pentru comitetul de crimă organizată al Parlamentului European că nu i-a putut pedepsi pe toţi cei care au fost implicaţi în fraude cu fonduri europene, în ciuda dovezilor copleşitoare. 

Ancheta desfăşurată în 2008 a scos la iveală fabrici germane care au colaborat cu beneficiarii bulgari pentru a primi pe nedrept fonduri europene. 

Aceste fraude au fost realizate prin programul Sapard, o iniţiativă europeană în valoare de 100 de milioane de euro pe an, al cărui scop urmărea ajutarea dezvoltării sectoarelor agricole din statele membre aflate în centrul şi în estul Europei. 

Înşelătoria a avut loc în sectorul procesării alimentelor, iar beneficiarii bulgari au cumpărat echipamentul necesar din Germania şi au apelat la sprijinul subvenţiilor europene din programul Sapard. 

Vânzătorii şi cumpărătorii au ridicat preţul echipamentelor şi programul a plătit suma aferentă facturilor prezentate. Firmele implicate au redistribuit plăţile şi banii europeni primiţi prin intermediul brokerilor şi a conturilor secrete. 

Frauda a ajuns la 7,8 de milioane de euro, dar expunerea sa a împiedicat pierderea a 68 de milioane de euro. 

Keller a asigurat că societăţile germane implicate vor fi pedepsite corespunzător, însă, în Bulgaria, procurorii au suspendat deja ancheta. 

„Acestea sunt persoanele care i-au fraudat pe alţii. Este de neînţeles de ce Bulgaria nu a adus nicio acuzaţie de natură juridică“, a precizat Keller.