Iohannis: Construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă reprezintă un proiect prioritar de investiţii pentru România. Chinezii au cerut un profit imens

Reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă realizează 18-20% din producţia actuală de energie a României

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a analizat şi aprobat, vineri, raportul Ministrului Energiei privind stadiul şi evoluţia proiectului de construcţie a două noi reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, afirmând că acesta este o investiţie prioritară, care va duce la creşterea ponderii energiei nucleare în producţia totală de energie la cel puţin 30%.

Proiectul este negociat în prezent cu o companie chineză, China General Nuclear Power Corporation. 

„În cadrul şedinţei Consiliului am analizat şi aprobat raportul Ministrului Energiei privind stadiul şi evoluţia proiectului unităţile 3 şi 4 de la Centrala Cernavodă, stabilind că acesta reprezintă un proiect prioritar de investiţii pentru România, care va asigura creşterea cotei energiei nucleare la 30 sau chiar 32% din totalul producţiei naţionale de energie electrică şi va contribui substanţial la creşterea economică, menţinerea, dar şi crearea de noi locuri de muncă“, a spus Iohannis.

În noiembrie 2015, Nuclearelectrica, compania de stat care operează reactoarele 1 şi 2 de centrala de la Cernavodă, şi China General Nuclear Power Corporation au semnat un nemorandum de înţelegere pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Memorandumul nu reprezintă, însă, un acord între părţi. În prezent, au loc negocieri între cele două companii, însă cel mai mare obstacol este legat de unele condiţii solicitate de compania chineză.

Profit cât carul

Astfel, China General Nuclear Power Corporation a solicitat garantarea unui nivel al ratei interne de rentabilitate (IRR -internal rate of return) de 15%, considerat inacceptabil de fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu. Acest nivel este gigantic având în considerare nivelul mare al subvenţiilor sau facilităţilor fiscale necesare pentru ca acesta să fie realizat.

Spre exemplu, Marea Britanie a obţinut acordul Comisiei Europene pentru realizarea centralei de la Hinkley Pont cu francezii de la EdF, iar statul britanic considera că 10% este un nivel exagerat. Mai mult, directorul financiar al EdF şi-a anunţat recent demisia, afirmând că realizarea centralei de la Hinkley Point va îngenunchia compania, din cauza riscurilor mari şi a impactului asupra bilanţului său contabil. Ulterior, EDF a cerut ajutor de stat.

Statul român vrea să garanteze, ca şi cel britanic, prin „contractele pentru diferenţă“. Mai exact, statul garantează un preţ de vânzare al energiei. Compania îşi vinde electricitatea pe bursă, iar dacă preţul este mai mic, atunci statul trebuie să îi dea diferenţa. 

Nu se susţin financiar

Potrivit planului de administrare al Nuclearelectrica, publicat anul trecut cu ocazia listării la Bursă a companiei, proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a fost gândit cu o rată internă de rentabilitate de 11,3%. 

Numai că acum preţul energiei a scăzut foarte mult pe bursă, iar acesta nu mai este rentabil. Astfel, mulţi experţi ridică semne de întrebare privind rentabilitatea unei astfel de investiţii, din cauza excesului de ofertă de pe piaţa românească.

Proiectul presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6 pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh.

Cele două reactoare aflate în prezent în exploatare, 1 şi 2, au aceeaşi putere instalată şi acoperă în prezent aproape 20% din producţia de energie electrică a României. 

Dacă statul român va ajunge la un acord cu firma chineză, noile reactoare vor fi construite şi operate printr-o companie mixtă, în care chinezii ar avea controlul, cu o participaţie de cel puţin 51%.