Iohannis acuză guvernanţii de degringoladă fiscală: Modificările aduse Codului Fiscal au fost contestate de aproape toată lumea

În discursul susţinut în faţa oamenilor de afaceri, preşedintele Klaus Iohannis a criticat dur măsurile fiscale adoptate de fostul Guvern, arătând că reintroducerea supraaccizei la carburanţi, preluarea dividendelor suplimentare de la companiile de stat şi transferul contribuţiilor au provocat haos.

Guvernul a avut politici fiscale imprudente, a luat măsuri ad-hoc care au dus la degringoladă fiscală, ceea ce arată că guvernanţii nu sunt preocupaţi de starea economiei, a declarat preşedintele României în faţa oamenilor de afaceri.

Prezent la recepţia organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, şeful statului a spus că în 2017 România a avut o creştere economică record, însă aceste cifre nu reflectă calitatea politicilor economice, progresele mediului de afaceri fiind făcute mai degrabă în pofida acestor politici.

În acest context, al unor politici fiscale imprudente, Guvernul a trebuit să adopte măsuri ad-hoc cărora li s-a adăugat "degringolada fiscală", ceea ce demonstrează cu prisosinţă lipsa interesului guvernanţilor de a asigura predictibilitatea economică.

"În anul 2017, economia României a consemnat o rată de creştere record în Uniunea Europeană. (...) În ciuda unei creşteri economice record în Uniunea Europeană, Guvernul, sau pot să spun mai bine, guvernele succesive au avut dificultăţi în asigurarea cadrului fiscal-bugetar care să respecte ţinta de deficit de 3% din PIB. În contextul unor politici fiscale imprudente, Guvernul a trebuit să adopte măsuri ad-hoc, şi anume reintroducerea accizei suplimentare asupra carburanţilor, preluarea de dividende sporite de la companiile de stat sau blocarea unor plăţi ale ordonatorilor de credit pe final de an. Dacă la toate acestea adăugăm şi degringolada fiscală, pe fondul unor modificări ale Codului Fiscal contestate de aproape toată lumea, rezultă lipsa oricărei preocupări din partea guvernanţilor de a asigura predictibilitatea economică pe care mediul de afaceri o invocă, pe bună dreptate, sistematic", a spus şeful statului în faţa oamenilor de afaceri.

Noul Guvern trebuie să asigure stabilitatea economică a României

Din acest motiv, preşedintele a avertizat că pentru anul 2018, "este evident că atenţia trebuie să se orienteze asupra mediului de afaceri, care s-a confruntat în ultima perioadă cu provocări dintre cele mai nefireşti în planul calităţii şi predictibilităţii măsurilor economice".

El a dat asigurări că este la curent cu preocupările şi dificultăţile pe care mediul de afaceri le întâmpină.

"În acest sens, voi atrage atenţia şi noului Guvern, aşa cum am făcut-o de fiecare dată, asupra responsabilităţii decidenţilor politici de a asigura, mai presus de orice, stabilitatea economică a României. Viitorul Guvern trebuie să înţeleagă cât de important este să nu pericliteze, prin politici imprudente şi măsuri hazardate, sustenabilitatea fiscală şi potenţialul de dezvoltare al României pe termen lung. În acest sens, voi discuta cu noul Guvern şi voi solicita consultări cu cei responsabili în sfera politicilor economice, astfel încât să existe garanţii de stabilitate din partea guvernanţilor", a declarat şeful statului.

Măsurile fiscale propuse sau adoptate în 2017 au fost extrem de controversate

Guvernul a propus şi chiar implementat în 2017 o serie de măsuri fiscale extrem de controversate, precum introducerea supraaccizei la carburanţi, split TVA, perceperea unor dividende suplimentare de la companiile de stat, transferul contribuţiilor de la angajator la angajat etc.

Efectele nu s-au lăsat mult timp aşteptate: introducerea supraaccizei a crescut nu doar preţurile la pompă, deşi Tăriceanu spunea că nu a observat acest lucru, ci şi preţurile produselor alimentare şi non-alimentare.

Pe de altă parte, din cauza dividendelor suplimentare percepute de stat, multe companii profitabile au rămas fără bani de investiţii.

De asemenea, split TVA a fost vehement contestat de mediul de afaceri, ca şi transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, faţă de această ultimă măsură, deja aplicată, depunându-se numeroase amendamente asupra cărora comisiile parlamentare urmează să se pronunţe.