Investițiile în combustibili fosili, la un nivel-record în 2022. Statele aleargă după cărbune, petrol și gaze
0În 2022, națiunile G20 (cele mai mari economii din lume) ar fi direcționat o sumă impresionantă de 1,4 trilioane de dolari către cărbune, petrol și gaze naturale, după cum a subliniat Institutul Internațional pentru Dezvoltare Durabilă (IISD). Nivelul reprezintă un nivel istoric, în ciuda angajamentului anterior al G20 de a reduce finanțarea combustibililor fosili.

Această creștere bruscă a finanțării contrazice acordul încheiat la summitul privind clima Cop26 de la Glasgow, unde liderii mondiali s-au angajat să diminueze sprijinul "ineficient" acordat combustibililor fosili, scrie cotidianul britanic „The Guardian”.
Această dezvăluire vine înaintea unei reuniuni G20 care va avea loc la Delhi și va fi un precursor al unei conferințe la nivel înalt privind clima, programată în Emiratele Arabe Unite la sfârșitul acestui an. Tara Laan, autorul principal al studiului de la IISD, subliniază importanța abordării problemei subvențiilor pentru combustibilii fosili, exprimându-și îngrijorarea cu privire la fondurile publice imense care le sunt încă alocate, pe fondul escaladării efectelor schimbărilor climatice.
Combustibilii fosili, renumiți pentru faptul că emit gaze cu efect de seră și intensifică fenomenele meteorologice extreme, poluează, de asemenea, aerul, provocând probleme grave de sănătate. Datele sugerează că poluarea aerului de către acești combustibili duce la 1 până la 10 milioane de decese anuale.
Războiul din Ucraina a cauzat o creștere a investițiilor în combustibili fosili
În pofida acestor costuri îngrozitoare, studiul a constatat că, numai în 2022, guvernele G20 au acordat subvenții în valoare de 1 trilion (adică 1.000 de miliarde) de dolari, 322 de miliarde de dolari prin intermediul întreprinderilor de stat și 50 de miliarde de dolari din partea instituțiilor publice de finanțare pentru combustibilii fosili. Această sumă reprezintă o creștere puternică față de cifrele din 2019.
Tendința este descurajantă, mai ales având în vedere promisiunea liderilor G20 din 2009 de a elimina treptat subvențiile ineficiente pentru combustibilii fosili. Zece ani mai târziu, în 2019, a existat un acord unanim pentru a grăbi acest proces. Cu toate acestea, presiunile financiare cauzate de pandemia Covid-19 și de evenimente geopolitice precum invazia rusă în Ucraina au determinat guvernele să ia măsuri de protecție, cum ar fi plafonarea cheltuielilor cu energia.
Experții au avertizat în mod constant împotriva subvenționării combustibililor periculoși. Agenția Internațională a Energiei și Banca Mondială au publicat rapoarte care pun la îndoială raționamentul din spatele acestor subvenții.
Doar un sfert din investițiile în energie merg către resurse „verzi”
Mutând accentul pe sectorul energetic mai larg, raportul IISD afirmă că resursele fosile atrag aproximativ 75% din toate subvențiile. Richard Damania, economist principal al unui grup de lucru pentru sustenabilitate din cadrul Băncii Mondiale, vede o oportunitate în redirecționarea acestor fonduri către provocări globale. El sugerează că reformele ar trebui să vizeze asigurarea încrederii publice, protejarea celor vulnerabili și demonstrarea transparentă a utilizării cu impact a resurselor.
O propunere a IISD implică adoptarea de către G20 a unei taxe pe carbon, cuprinsă între 25 și 50 de dolari pe tona de gaze cu efect de seră, ceea ce ar putea genera o sumă suplimentară de 1 trilion de dolari pe an. Astfel de fonduri ar putea ajuta persoanele sărace, iar IISD sugerează că, în loc să pledeze pentru eliminarea treptată doar a subvențiilor "ineficiente", liderii ar trebui să fie expliciți cu privire la excepții.
Întrucât companiile producătoare de combustibili fosili au prosperat în timpul crizei energetice de anul trecut, nu pare să existe un impuls prea puternic pentru ca acestea să se reorienteze. Cu toate acestea, așa cum susține Laan, guvernele au sarcina de a orienta aceste corporații către un viitor sustenabil.