Investigația privind posibila manipulare a Robor va fi finalizată în acest an
0Consiliul Concurenţei va finaliza în prima parte a anului mai multe investigaţii, cea mai importantă fiind primul caz pe sectorul bancar, legat de posibile înţelegeri între bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, a anunţat, luni, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
„N-am reuşit să terminăm tot ceea ce voiam anul trecut şi atunci, neobişnuit pentru noi, vom avea destul de multe cazuri în primul semestru. (...) Avem cazul pe agricultură legat de comercializarea seminţelor - acesta este un caz care e în proceduri de recunoaştere, de asta durează mai mult, şi sunt multe părţi, dar ne aşteptăm să-l terminăm la începutul acestui an, avem cel puţin unul din cazurile pe alimente şi se va termina la începutul anului, cel legat de zahăr, de asemenea, avem o investigaţie împotriva lui Apple - suntem cinci state în Uniune care investigăm Apple-ul pentru practicile pe piaţa de publicitate. Avem un caz pe Sony, privind consolele de jocuri, şi potenţial cel mai mare, cel mai important caz al anului acesta, primul caz pe bancar, care e cel pe ROBOR.
Ştiţi că avem în lucru două cazuri: unul legat de ROBOR, unul legat de scoringul pentru creditele populaţiei. Deci, cel legat de ROBOR se va termina anul acesta, probabil în primul semestru", a afirmat Chiriţoiu.
Şeful instituţiei a precizat că raportul aferent acestui caz este finalizat de echipa de investigaţie şi se află în proceduri de verificare internă, dar şi la Comisia Europeană.
Acesta a explicat că raportul este finalizat de echipa de investigaţie și se află în procedurile de verificare internă la Consiliul Concurenței, dar că trebuie să aibă nevoie şi de OK-ul Coisiei Europene.
„Toate cazurile mari trebuie să aibă şi OK-ul Comisiei Europene, pentru că noi, ca şi autorităţile de concurenţă din celelalte 26 de state membre ale Uniunii, trebuie să aplicăm aceeaşi lege, aplicăm tratatul Uniunii. Comisia Europeană trebuie să se asigure că modul în care aplicăm noi acea lege în România nu diferă de modul în care e aplicată legea în Bulgaria sau în Polonia sau în Germania sau nu ştiu unde. Deci, fiind o singură lege în UE, trebuie toţi să o aplicăm la fel şi atunci pe toate cazurile trebuie să se uite Comisia Europeană, ca să se asigure că n-o luăm razna într-unul dintre statele membre şi nu avem aplicări diferite. Deci, trebuie verificat raportul de controalele noastre interne, care înseamnă în special juriştii noştri, pentru că, dacă ajungem să ne judecăm, se vor judeca juriştii, şi trebuie discutat cu Comisia Europeană. Deci, momentan, nu avem un raport finalizat", a explicat acesta.
Potrivit sursei citate, documentul, după ce va trece prin toate aceste etape, va fi trimis băncilor, care vor avea posibilitatea să spună punctul lor de vedere şi, la final, membrii din plenul Consiliului vor lua o decizie.
„Calendarul e strâns, este într-adevăr să terminăm în primul semestru din acest an. De ce asta? Pentru că mandatele noastre se termină la mijlocul acestui an şi atunci ideea este ca să n-avem probleme procedurale, nu vrem să depăşim perioada mandatului. Acesta e planul. Dacă raportul nu va fi definitivat, atunci se va duce în semestrul viitor la plenul viitor", a adăugat el.
Bogdan Chiriţoiu a amintit că suspiciunea care a stat la baza declanşării investigaţiei a fost legată de creşterea ROBOR.
„De acolo a pornit investigaţia, de la niveluri care păreau neobişnuit de mari ale ROBOR-ului şi de la suspiciunea că undeva - ROBOR-ul fiind stabilit de principalele bănci din sistem - că undeva pe parcursul stabilirii ROBOR-ului ar putea să existe o înţelegere sau schimb de informaţii între băncile participante. Deci, asta e suspiciunea care e investigată. Amenzile ştiţi că-s proporţionale cu dimensiunea companiilor, cu cifra de afaceri a unei companii. Evident că atunci când investighezi companii mai mari, dacă dai amendă o să dai amenzi mai mari. Băncile din sistemul ROBOR sunt companii foarte mari, sunt mai mari decât ce v-am spus înainte - decât Apple Global, decât Apple România sau decât vânzările lui Apple România. Sunt mai mari decât Sony România sau chiar decât seminţele pentru agricultură. Sunt pieţe mai mari şi atunci, dacă se va ajunge la amenzi, vor fi mai mari decât în celelalte cazuri", a susţinut preşedintele autorităţii de concurenţă.
Cei prejudiciați pot cere despăgubiri în instanță
El a admis că persoanele care se vor considera prejudiciate, în cazul în care se va constata fixarea dobânzii ROBOR, se vor putea adresa instanţelor civile pentru despăgubiri.
„Există o directivă care a fost transpusă în legislaţia naţională de câţiva ani privind despăgubirea victimelor la acţiuni anticoncurenţiale. Deci, pe baza deciziilor noastre, în general a autorităţilor de concurenţă, cei prejudiciaţi pot să meargă să ceară în instanţele comerciale despăgubiri, beneficiind de un fel de autoritate de lucru judecat. Chiar nu trebuie să aştepte decizia definitivă, deci mergând numai pe decizia autorităţii pot deja să ceară despăgubiri în instanţele comerciale (...) Nu mai trebuie dovedită fapta, că a fost deja dovedită, trebuie dovedit că tu eşti dintre cei care au fost prejudiciaţi şi cuantumul. Şi chiar am introdus în legislaţie în cazul cartelurilor - am spus: prezumţia este de 20% creşterea preţului. Rar se întâmplă genul ăsta de acţiuni. Singurul pe care îl ştiu eu - firmele de transport marfă au folosit o decizie a Comisiei Europene care a găsit un cartel de 8 ani de zile, un cartel al producătorilor de camioane din Europa, şi transportatorii noştri au deschis o acţiune, cerând despăgubiri. Nu ştiu de altă situaţie în care cei presupus prejudiciaţi să fi cerut despăgubiri. Da, teoretic, se poate, legislaţie există, dar nu prin decizia noastră şi nu în instanţele unde ne judecăm noi. Deciziile noastre sunt administrative, se judecă în instanţe de contencios administrativ. Amenzile merg la stat. Cei păgubiţi pot să se adreseze instanţelor civile, să ceară acolo despăgubiri", a subliniat Chiriţoiu.
În 2023 s-au făcut inspecții inopinate la 10 bănci și Biroul de credit
În prima parte a lunii septembrie 2023, Consiliul Concurenței anunța că a finalizat inspecțiile inopinate derulate la zece bănci, precum și la Biroul de Credit și la Asociația Română a Băncilor, a informat instituția precizând că analizează documentele ridicate.
Băncile inspectate erau: Alpha Bank Romania S.A., CEC Bank S.A., Garanti Bank S.A., Raiffeisen Bank România S.A, ING Bank N.V. Amsterdam sucursala București, Banca Transilvania S.A., Banca Comercială Română S.A, BRD – Groupe Société Générale S.A., Credit Europe Bank (Romania) S.A., First Bank S.A..
Inspecțiile s-au derulat în cadrul unei noi investigații, privind posibile înțelegeri cu scopul de a limita accesul consumatorilor la produsele și serviciile de creditare pentru persoane fizice.
„Avem deja în derulare o investigație care vizează modul în care băncile calculează indicii de referință ROBOR/ROBID, ce stau la baza stabilirii dobânzilor. De data aceasta ne uităm și la condițiile de acces la credite, suspiciunea fiind că prin modul cum se calculează scorul de credit se blochează accesul unor clienți la credite”,spunea atunci Chirițoiu.
Autoritatea de concurență avea suspiciuni că acționarii Biroului de Credit ar limita accesul consumatorilor persoane fizice la produsele și serviciile de creditare bancară printr-o serie de acțiuni legate de stabilirea și aplicarea scorului FICO (în funcție de care este evaluată capacitatea unui client de a rambursa un credit).
Biroul de Credit S.A. este o societate pe acțiuni înființată la sfârșitul anului 2003, având, la ora actuală, ca acționari 18 bănci și are ca obiect de activitate colectarea/prelucrarea de date privind portofoliul de clienți – persoane fizice clienți ai participanților.
FICO® Score de la Biroul de Credit este un număr, rezultat în urma aplicării unei metode statistice care ia în calcul mai multe elemente pe baza cărora băncile stabilesc gradul de risc al unui potențial client ce solicită un credit către o instituție financiară.
Telefoanele personale ale bancherilor, verificate de inspectorii de concurență
În noiembrie 2022, în cadrul investigației derulate de Consiliul Concurenței privind ROBOR au fost verificate și telefoanele personale ale angajaților celor 10 bănci implicați în formarea acestui indice.
„În procedura de inspecţie, control, pe care am avut-o noi, am primit autorizare de la Curtea de Apel. Pe lângă controlul pe care îl facem noi pe aparatura electronică, telefoane de serviciu, laptopuri, calculatoare etc, am primit o serie de autorizări să inspectăm şi telefoane personale ale persoanelor implicate. Şi atunci, am făcut şi acest lucru. Volumul de date pe care l-am luat este unul destul de mare, vor trebui analizate - e vorba de sute de tranzacţii, de mii de tranzacţii, pe perioade scurte de timp - şi atunci volumul acesta de date care trebuie prelucrate necesită un anumit timp. Dar, încercăm să ne mişcăm cu celeritate şi să venim cu un rezultat al acestei investigaţii într-o perioadă de timp rezonabilă", spunea atunci Adrian Comănescu, director al Direcţiei Pieţe de Servicii din Consiliul Concurenţei.
El a menţionat că, în acest caz, este o investigaţie pornită din oficiu.
Raportul, trimis și Comisiei Europene
La rândul său, directorul general din cadrul Consiliului Concurenţei, Daniela Bădilă, a adăugat că dacă investigaţia vizează şi încălcarea Tratatului de funcţionare a Uniunii Europene, acest raport se trimite şi la Comisia Europeană, unde are şi acolo o durată de analiză.
Începând cu 1 noiembrie 2022, Consiliul Concurenţei a efectuat mai multe inspecţii inopinate la cele 10 bănci participante la stabilirea ratelor de referinţă ROBID/ROBOR, iar documentele ridicate în cadrul acţiunilor se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice.
Potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă, inspecţiile s-au derulat în cadrul investigaţiei privind posibile înţelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de "fixing" (stabilirea ratelor de referinţă pentru ROBOR şi ROBID). Astfel, investigaţia vizează activitatea băncilor pe piaţa monetară interbancară desfăşurată în cadrul procedurii de fixing, precum şi cea desfăşurată în intervalul de 15 minute după efectuarea "fixingului", respectiv atragerea şi plasarea depozitelor interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor de referinţă ROBOR/ROBID la nivel naţional.
Se încarcă comentariile...
