În ciuda pandemiei, războiului, costurilor de producţie mult mai mari, industria băuturilor răcoritoare continuă investiţiile în România

Investiţiile realizate de industria băuturilor răcoritoare în perioada 2017-2020 au crescut producţia de bunuri şi servicii în economia românească cu 2.2 miliarde euro, echivalentul a 0.54% din producţia din 2020, arată un studiu realizat de Deloitte România şi comandat de Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR).

Pandemie, război şi cheltuieli

Criza pandemică provocată de valurile succesive de COVID-19 din 2021 şi 2022 au adus numeroase provocări întregii economii, iar industria băuturilor nu a făcut excepţie. Mărirea cheltuielilor cu furnizorii, dar şi creşterea galopantă a preţurilor la combustibili, energie electrică şi gaze au dus la explozia costurilor de producţie. În medie, producătorii de băuturi răcoritoare raportează o creştere a costurilor cu energia electrică faţă de anul trecut de peste 100%, iar a celor cu gazele de peste 300%.

Pentru că producătorii de băuturi răcoritoare lucrează în mare parte cu furnizori locali, aceştia suportă, de asemenea, costuri crescute şi din partea furnizorilor. Unele companii semnalează majorări de până la 40% din partea acestora. Totodată, s-a resimţit şi impactul noilor taxe pe emisiile de dioxid de carbon, care au dus la creşterea costurilor de ambalare, producţie, distribuţie, dar şi cu echipamentele pentru răcirea băuturilor. Nu în ultimul rând, o altă sursă de creştere a costurilor pentru producătorii de băuturi răcoritoare o reprezintă ambalajele, ale căror costuri au cunoscut creşteri spectaculoase, însoţite de dificultăţi de aprovizionare. Companiile şi-au propus totodată să vină cu diferite tipuri de materiale de ambalare şi metode de livrare care să contribuie la reducerea emisiile de gaze cu efect de seră, care au presupus costuri semnificative.

Ulterior, invazia Rusiei asupra Ucrainei a adus după sine un nou val de provocări, atât pentru România, cât şi pentru întreaga Europă. De la perpetuarea crizei materiilor de consum, la debutul unei noi crize în energie şi slăbirea capacităţilor energetice în regiune, la ameninţări privind securitatea alimentară şi foametea în state care se bazau pe cerealele exportate din Ucraina, toate acestea continuă să fie înlănţuite, pe măsură ce războiul se prelungeşte.

Producătorii de băuturi răcoritoare continuă să investească în România

În ciuda tuturor acestor provocări, producătorii de băuturi răcoritoare au continuat să investească bugete importante în România şi se pregătesc să continue în anii următori. Investiţiile din 2020 şi 2021 au vizat în special creşterea capacităţii de producţie, introducerea pe piaţa a ambalajelor sustenabile şi produse noi cu profil nutriţional îmbunătăţit.

“Prin operaţiunile din România şi implicarea în comunităţile din care fac parte, membrii ANBR arată responsabilitate faţă de rolul lor în societate şi doresc să contribuie la continuarea dezvoltării României. Investiţiile pe care le-au realizat şi cele pe care le pregătesc confirmă încrederea în potenţialul României”, arată Alice Nichita, Preşedinte ANBR.

Studiul “Impactul economic al industriei băuturilor răcoritoare din România” realizat de Deloitte România şi comandat de Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) arată că investiţiile realizate de industria băuturilor răcoritoare în perioada 2017-2020 au crescut producţia de bunuri şi servicii în economia românească cu 2.2 miliarde euro, echivalentul a 0.54% din producţia totală din 2020.

Mai mult, investiţiile din industria băuturilor răcoritoare au crescut cu 916,9 milioane de euro valoarea adăugată brută – echivalentul a 0,46% din valoarea adăugată brută totală din 2020. Ca urmare a investiţiilor întreprinse în perioada 2017-2020, veniturile la bugetul de stat au crescut cu aprox. 250 milioane de euro, cu un impact direct al valorii adăugate create de 292,7 milioane euro.

De altfel, impactul investiţiilor realizate între 2017 şi 2020 s-a tradus şi prin creşterea veniturilor la nivelul tuturor gospodăriilor, ajungând la 320 milioane euro, echivalentul a 0.37% din veniturile din 2020.