Terenurile din Bucureşti şi Ilfov, râvnite de companii germane şi dezvoltatori imobiliari. Cine a cumpărat cele mai mari suprafeţe

Fosta platformă a IMGB Foto arhiva Adevărul

Datele centralizate de o companie de consultanţă imobiliară cu privire la 27 de tranzacţii cu terenuri de dimensiuni medii şi mari indică faptul că volumul investiţiilor realizate în terenuri s-a ridicat la 194 milioane de euro în 2020, în scădere cu 6,5% faţă de anul precedent.

Dezvoltatorii români de locuinţe, alături de retailerii germani, precum Kaufland şi Lidl, au fost cei mai activi cumpărători de terenuri în zona Bucureşti – Ilfov pe parcursul anului 2020, potrivit raportului Bucharest Land Marketbeat realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Piaţa terenurilor a fost afectată de perioada celor două luni în care a fost instaurată starea de urgenţă, dar şi de starea de expectativă a dezvoltatorilor de birouri sau de hoteluri, care au fost mai puţin activi.  

Suprafaţa cumulată a terenurilor tranzacţionate se ridică la circa 1.930.000 de metri pătraţi (193 de hectare), cele mai mari terenuri fiind achiziţionate de către Dedeman, care a securizat un lot de 64 de hectare în Ştefăneşti, în apropierea parcului logistic WDP Park 2, respectiv SIF Banat Crişana, care a cumpărat platforma industrială IMGB din Berceni, de 54 ha.

Ponderea cumpărătorilor cu capital românesc s-a dublat faţă de anul precedent, până la 81%, iar focusul s-a mutat dinspre hub-urile de birouri, care au fost printre cele mai active în ultimii ani, către zonele periferice, unde valorile de tranzacţionare sunt mai mici.

Impredictibilitatea cadrului legislativ general, dar şi local, afectează imaginea pieţei în special prin prisma investitorilor străini, care de-a lungul ultimilor 20 de ani au avut o contribuţie semnificativă la dezvoltarea tuturor segmentelor pieţei imobiliare.

 „Piaţa de terenuri din Bucureşti nu a fost niciodată lipsită de efervescenţă, astfel că după impactul amânării intempestive a deciziei de ridicare a plafonului pentru un TVA redus, dezvoltatorii au parte de noi surprize, respectiv suspendarea PUZ-urilor coordonatoare pentru cele 5 sectoare în care aceste regulamente urbanistice mai erau valabile. Apreciem buna intenţie a autorităţilor de a se asigura de luarea unor decizii corecte din toate punctele de vedere, dar este foarte important să se ţină cont şi de impactul economic al unor astfel de decizii şi, mai mult, de impactul de imagine, pentru că astfel de decizii afectează stabilitatea pieţei imobiliare din România”, a declarat Alexandru Mitrache, Head of Transactions, Land & Investment, Cushman & Wakefield Echinox.

Această măsură ar putea favoriza dezvoltatorii locali, care sunt mai flexibili şi mai bine ancoraţi în mediul legislativ şi urbanistic din România, iar piaţa ar putea primi un nou impuls pozitiv în cazul revenirii asupra deciziei de amânare a aplicării cotei reduse de TVA la apartamentele noi cu preţuri de până la 140.000 de euro.

„Pe de altă parte, considerăm că această decizie poate favoriza investitorii locali serioşi, care, cunoscând piaţa, au luat mereu în calcul elaborarea unor planuri zonale individuale, independente de cele coordonatoare ale primăriilor, pentru a preîntâmpina astfel de situaţii. Aşadar, nici măcar această decizie nu ar trebui să aibă un impact real aspura dinamicii pieţei, ci poate în cel mai rău caz va afecta planurile acelor proprietari care urmăreau speculativ aprobarea PUZ-urilor coordonatoare pentru a solicita un preţ mai mare la vânzarea terenurilor.

Proiectele bine gândite au luat mereu în calcul toate etapele normale de autorizare, atât ca timp, cât şi în ceea ce priveşte costurile. Sperăm însă la o revenire asupra deciziei de creştere a plafonului pentru aplicarea TVA-ului de 5% la vânzările de apartamente, măsură care ar stimula mai mult piaţa rezidenţială şi economia conexă, de la constructori şi furnizori, până la băncile finanţatoare, actori care au o contribuţie semnificativă la bugetul de stat.”, a adăugat Alexandru Mitrache.

În ciuda contextului pandemic, rata şomajului calculată la nivelul Bucureştiului a rămas constantă la nivelul de 1,2% pe parcursul întregului an 2020, în timp ce salariul mediu net a crescut, în lei, cu 7,6% în decembrie 2020 faţă de luna similară a anului precedent.

Mai mult, numărul de tranzacţii cu unităţi individuale (în special locuinţe) a crescut cu 5% pe parcursul anului 2020 în regiunea Bucureşti – Ilfov, interesul pentru locuinţe mai spaţioase din a doua jumătate a anului compensând semi-blocajul din perioada de lockdown.