Proiecte de case tradiţionale româneşti. Cum arată şi cum se construiesc

Proiecte de case tradiţionale româneşti. Cum arată şi cum se construiesc

Pridvorul caselor tradiţionale româneşti este aşezat spre sud pentru a oferi răcoare vara  FOTO Fabrikadecase.com

Proiectele de case tradiţionale româneşti nu prea mai sunt populare, dar sunt ideale pentru cei care apreciază valorile autentice populare şi vor să pastreze o amintire a vremurilor vechi. Fie că este vorba de case de lemn sau în stilul conacelor boiereşti din Muntenia, acestea pot fi foarte cochete. „Adevărul“ vă prezintă mai multe proiecte de case tradiţionale româneşti.

Mulţi dintre noi avem bunici la ţară sau am copilărit într-o casă tradiţională. După Revoluţia din 1989, însă, foarte multe dintre acestea au fost înlocuite de locuinţe moderne, în vreme ce mare parte dintre cele rămase au ajuns acum dărăpânate.
 
Interesul pentru aceste tipuri de locuinţa a reapărut, însă, recent, inclusiv străinii fiind acum dornici să afle mai multe despre casele tradiţionale româneşti.
 

Proiecte de case tradiţionale româneşti. Stilul muntenesc

Familia Tudorache şi-a construit în satul Ştefăneşti, din judeţul Prahova, o casă după un model tradiţional de la Muzeul Satului din Bucureşti. Casa este ridicată în pantă şi are o verandă mare şi margine de lemn, iar acoperişul este realizat din şindrilă. Acesta din urmă este acoperit din doi în doi ani cu smoală, pentru a asigura impermeabilizarea. 

proiecte de case traditionale romanesti satul stefanesti judetul prahova
FOTO adelaparvu.com
 
Arhitectul Liliana Chiaburu spune că unul dintre cele mai importante elemente ale caselor tradiţionale româneşti este pridvorul. Acesta semnifică deschiderea şi este un simbol al generozităţii şi ospitalităţii. De regulă, acesta se aşază spre sud şi umbreşte zidul casei, astfel încât în timpul verii să fie răcoare în camere.  
 
proiecte de case traditionale romanestiÎn rândul proiectelor de case tradiţionale româneşti se mai remarcă o construcţie din satul Boroşteni, judeţul Gorj, aflat la o aruncătură de băţ de localitatea de baştină a lui Brâncuşi. Aici, un cuplu tânăr de artişti locuieşte tot într-o casă tradiţională. Locuinţa a fost contruită de stră-străbunicii Cristinei Toma, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Iniţial, construcţia avea două încăperi, respectiv bucătăria şi o cameră. În anii ‘30 a mai fost adăugată o altă încăpere. Fundaţia este din piatră, iar zidurile sunt din cărămidă de pământ.
 
Pe jos este turnat un strat de pământ, în vreme ce acoperişul este acoperit cu şindrilă. Prispa are balustrade din lemn sculptat şi are pe jos duşumea şi pământ. Aproape totul este tradiţional în această casă: scaunele sunt de lemn, pereţii şi cuptorul sunt acoperiţi cu var, pe jos sunt covoare realizate manual la războiul de ţesut. 
    
Proiecte de case tradiţionale româneşti se regăsesc şi pe internet. Un astfel de model, aflat pe site-ul proiectetip.ro, prezintă o locuinţă cu parter şi două etaje. Suprafaţa totală la sol este de 130 de metri pătraţi, cea utilă este de 190 de metri pătraţi, în vreme ce totalul suprafeţei desfăşurate are 260 de metri pătraţi. Casa este din zidărie, iar proiectul costă 450 de euro.
 

Proiecte de case tradiţionale româneşti. Case din lemn

Dacă este stilul preferat în partea de sud a ţării, în nord sunt preferate casele tradiţionale din lemn.
 
proiecte de case traditionale romanestiÎn zona munţilor Apuseni sau în Maramureş, casele se realizau din lemn şi aveau acoperişuri „ţuguiate“, înalte. Motivul: iernile sunt grele, iar zăpada multă, astfel că acoperişurile înalte ajută la căderea zăpezii . Acoperişul era folosit, în trecut, şi pentru depozitarea fâneţelor pentru vaci şi oi.
 
Proiecte de case tradiţionale româneşti se găsesc, spre exemplu, pe site-ul casamultvisata.ro. Un proiect de construcţie pentru o casă de lemn, costă, de regulă, mult mai puţin decât una de cărămidă.
 

 

citeste totul despre: