Gilda Lazăr : „Bugetul este supraestimat şi nerealist”

Gilda Lazăr nu crede că Guvernul va reuşi să îşi ducă la bun sfârşit promisiunile „electorale“. Gilda Lazăr, unul dintre cei mai renumiţi oameni din lumea de business şi comunicare, crede că României îi va lua cel puţin doi ani să treacă de criză şi încă  trei ani să îşi revină.

Credeţi că va reuşi Guvernul să îşi ducă la bun sfârşit promisiunile?

Au fost promisiunile electorale care deja au devenit amintire şi sunt intenţiile anunţate la început de mandat, la început de criză oficială în România. E greu de crezut că vor fi îndeplinite, mai ales în condiţiile în care ne aşteaptă încă două valuri electorale.

Consider că Bugetul actual, aşa cum a fost proiectat, se bazează pe venituri nerealiste, este supraestimat  şi este puţin probabil că încasările se vor realiza aşa cum au fost stabilite.

Cât credeţi că va mai dura criza şi cât ne va mai trebui după aceea să ne revenim?

Într-un scenariu personal, optimist, criza va mai dura în România circa doi ani, după care vom avea nevoie de încă trei ani ca să ne revenim. Un cincinal.

Dacă ar fi să aveţi putere la nivel executiv, care ar fi primele trei priorităţi pe care le-aţi avea pentru redresarea economiei naţionale?

Fără niciun fel de ezitare m-aş baza pe dezvoltarea infrastructurii, unde suntem deficitari, pe agricultură, care are un potenţial imens, şi  pe industria alimentară. Aici sunt resursele şi aici pot fi atrase fondurile europene. De altfel, personal, am investit în agricultură, mai precis în Cooperativa Muntenia.

Câţi ani credeţi că vor mai trece ca sectoarele enumerate de dumneavoastră să ajungă la standarde cu adevărat europene?

E greu de spus. La ritmul în care se construiesc autostrăzile în România este imposibil să estimez când vom avea infrastructură, care nu înseamnă doar autostrăzi, ci şi drumurile din oraşe, canalizare, electricitate şi gaze. Sunt foarte multe sate în România care nu au nici acum electricitate.

Se fac tot felul de cartiere rezidenţiale minunate, cu drumuri pline de gropi, fără canalizare şi fără gaze. Nu putem vorbi de lux în acest context. Nu putem vorbi nici măcar de o situaţie normală.

Ce creştere economică va avea România în acest an?

Puţin probabil că vom avea parte de creştere economică. Când eram eu jurnalist şi prim-ministrul din acea vreme, Theodor Stolojan, vorbea de creştere negativă, ne amuzam din cauza sintagmei. Cred că acum o creştere  zero ar fi, totuşi, o creştere.

Ce măsuri anticriză aţi adopta dacă aţi face parte din Guvern?

Aşa cum recomandă Consiliul Investitorilor Străini, Guvernul şi Banca Naţională ar trebui să conceapă un plan comun de acţiune, care să capete girul instituţiilor financiare internaţionale şi să fie promovat în  afara ţării, pentru a căpăta vizibilitate şi credibilitate.

Un plan presupune acţiuni coerente şi se întemeiază pe premise ferme: obiective clare, strategie şi viziune. Personal, aş milita pentru stabilitate legislativă şi predictibilitate fiscală. Aş impune respectarea Legii Transparenţei, cu 30 de zile alocate dezbaterii publice a oricărui proiecat de act normativ, precum şi dialogul real şi constructiv cu partenerii din mediul de afaceri, în locul întâlnirilor formale cu partenerii sociali „de serviciu”, a căror reprezentativitate este, în multe cazuri, discutabilă. Acesta ar fi un semn de normalitate şi ar contribui la combaterea crizei.

Cum ar influenţa consumul creşterile de salarii şi de pensii?

O soluţie pentru combaterea crizei ar fi chiar creşterea consumului. În prezent se observă clar un regres al consumului. Oamenii se gândesc de două ori înainte să cumpere şi primele semne au venit din sectorul auto şi din cel al bunurilor de folosinţă îndelungată.

Nu ştiu în ce măsură creşterea pensiilor şi a salariilor ar fi de natură să influenţeze consumul, dar, cu siguranţă, ar fi în măsură să influenţeze inflaţia. Spun că nu e foarte sigură influenţarea consumului mai ales din cauza deprecierii cursului, pentru că în România există foarte multe tarife exprimate în euro, iar salariile şi pensiile, din păcate, sunt în lei.

Profil

Născută la Bucureşti, în 1964.
Absolventă a Facultăţii de Filologie (română-rusă); Master în drept comercial.
Absolventă a mai multor cursuri; a primit mai multe distincţii naţionale şi internaţionale.
1986 - profesor de limba şi literatura română, Sâncrăieni-Sântimbru, judeţul Harghita.
1990 - jurnalist la cotidianul „Dreptatea“.
1991 - jurnalist la cotidianul ‘‘România Liberă’’, corespondent al postului de radio „Europa Liberă“, realizator de talk-show la „Tele 7abc“ şi corespondent al ziarului „Lumea Liberă“ din New York.
1996 - Purtător de cuvânt al Ministerului Român al Afacerilor Externe şi Consilier Special al Ministrului de Stat, MAE
1997 - Director la cotidianul „Curentul“.
1997 - External relations director la RJ Reynolds Tobacco.
1999 - prezent - Corporate Affairs Director la JTI.
2008 - prezent - Vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Profesioniştilor în Relaţii Publice.

Tichetele de vacanţă, „tichie de mărgăritar“

 Înainte de a intra în lumea tutunului, Gilda Lazăr a fost jurnalist  Foto: mARIAN ILIESCU

Gilda Lazăr compară tichetele de vacanţă cu nişte „tichii de mărgăritar” şi nu este foarte încrezătoare că acestea ar putea redresa turismul intern. „Nu spun că nu e o iniţiativă bună. Adecvarea  la momentul crizei şi la debutul guvernării este discutabilă. Nu ştiu în ce măsură scopul lor de a revigora turismul românesc va fi realizat”, afirmă Lazăr.

Totodată, Gilda Lazăr a declarat că societatea privată la care lucrează nu va acorda tichete de vacanţă angajaţilor. „Nici nu s-a discutat aşa ceva. Orice companie şi instituţie serioasă îşi face un plan, îşi proiectează un buget cu un an înainte, iar tichetele de vacanţă au apărut de foarte puţin timp.

Oricum, înţeleg că prevederile s-ar aplica instituţiilor publice, iar noi, chiar dacă lucrăm în primul rând ca să strângem bani la buget, suntem o companie privată”, spune reprezentatul producătorului de ţigarete. Tichetele vor putea fi acordate de către angajatori în limita bugetului, pentru persoane încadrate cu contract individual de muncă.

Taxa auto nu şi-a atins scopul

Despre noua taxă auto, Gilda Lazăr crede că aceasta a fost gândită ca o măsură de protecţie a industriei autohtone de autoturisme ieftine, dar se pare că nu şi-a atins scopul.

„Din punctul de vedere al concurenţei şi al legislaţiei europene, această taxă este controversată. Poate fi interpretată ca o măsură protecţionistă”, consideră Gilda Lazăr. Piaţa auto românească a scăzut, anul trecut, cu 11,7% faţă de anul anterior, pe fondul scăderii cererii din ultima parte a anului, cauzată de criza financiară.

Iniţiativele Guvernului sunt anunţate mai întâi în presă

Cum comentaţi activitatea noului Guvern de la început până în prezent?

Sunt tendinţe uşor divergente care oscilează între comunicarea excesivă, care nu înseamnă neapărat comunicare eficientă, şi secretomania excesivă. Sunt multe domenii virgine, tehnice prin excelenţă, necunoscute pentru actualii titulari şi e normal să fie aşa până la un anumit punct.

Însă iniţiativele Guvernului sunt anunţate, de regulă, la televizor sau în ziare, miniştrii aleargă serile de la o televiziune la alta, iar presa dă publicităţii tot felul de documente de lucru. Ceea ce ar trebui să fie dialog social este purtat cu diverse patronate despre care nu se ştie întotdeauna pe cine reprezintă.

La ce vă referiţi, exact?

Spre exemplu, industria tutunului este dominată de trei companii şi niciuna nu face parte dintr-o organizaţie patronală. Deşi s-au anunţat măsuri care afectează acest sector, nu am fost invitaţi cu toţii la consultări cu domnul ministru, cum ar fi fost normal.

Dacă eram jurnalist, poate reuşeam să mă întâlnesc cu ministrul Pogea la un interviu sau prin Parlament, pe vreun coridor. Aşa, în calitate de reprezentant al unui mare contribuabil, în ciuda cererilor oficiale repetate, nu am reuşit.

Cum este percepută criza de industria tutunului?

În mod normal şi tradiţional, industria tutunului nu ar trebui să fie afectată direct de criză. Asta nu înseamnă însă că suntem imuni. Indirect, şi industria în care activăm va fi afectată, pentru că, într-un final, cineva trebuie să plătească. Şi cine să plătească dacă nu  „pedepsiţii de serviciu”, adică tutunul şi alcoolul? 

Iniţiatorii creşterii accizelor în avans uită că, de fapt, consumatorii sunt cei care plătesc, iar noi intermediem colectarea  taxelor de la consumatori către stat.

Cei mai loviţi vor fi, de fapt, consumatorii cu venituri reduse, care nu-şi vor mai permite să cumpere ţigarete legale şi vor fi nevoiţi să cumpere produse de contrabandă din Ucraina sau Moldova, unde preţurile sunt de cinci ori mai mici.

Cum va afecta consumul de ţigarete din România noua acciză?

Cum spuneam, în mod greşit se consideră că industria este cea direct afectată. Principalul nostru obiect de activitate este colectarea taxelor pentru bugetul de stat şi abia apoi producţia şi comercializarea produselor din tutun. Cei care suferă sunt consumatorii. Există o particularitate a pieţei tutunului: cererea este inelastică.

Banca Mondială aprecia că la o creştere a preţurilor de 10% ar fi o scădere temporară de 4% a cererii. Pericolul la noi este contrabanda. La sfârşitul anului trecut, din estimările unei companii neutre, contrabanda cu tutun ajunsese la 18% din piaţă.

Până la sfârşitul acestui an, contrabanda, mai ales cea cu produse ieftine din Ucraina, Moldova şi Serbia, unde preţurile sunt de cinci ori mai mici,  poate să ajungă la 20-25% din piaţă.  Este foarte mult, pentru că un procent de contrabandă echivalează cu 20 milioane de euro, bani care se pierd.

Cine este JTI România?

JTI România, subsidiară a Japan Tobacco, al treilea producător mondial de ţigarete, deţine în România o fabrică, în Bucureşti, a cărei producţie poate acoperi circa 35% din cererea internă de ţigarete, potrivit reprezentanţilor companiei.

Piaţa internă a ţigaretelor, incluzând şi piaţa neagră, valora, anul trecut, 2,5 miliarde euro. Principalii producători sunt British American Tobacco, JTI şi Philip Morris. JTI deţine o cotă de piaţă de aproape 26.

Compania deţine în portofoliu branduri de ţigarete precum Winston, Camel, More, Monte Carlo şi Salem. Cel mai bine vândut brand al companiei în ţara noastră este Winston, situat pe segmentul medium şi care deţine o cotă internă de piaţă de peste 7%.