Fraudă bancară de proporţii în Uniunea Europeană. Ce bănci sunt implicate

0
0

O formă „rafinată” de fraudă bancară, inventată de un fost inspector fiscal german, ia amploare în Europa. „Cum-ex” presupune vânzarea şi revânzarea acţiunilor chiar înainte de acordarea dividendelor, dar cu o asemenea repeziciune încât organele fiscale nu mai ştiu cine este proprietarul.

Ameninţările fiscale operate de băncile de top ale UE costă trezoreriile de 55,2 miliarde de euro, a arătat o investigaţie transfrontalieră, citată de EuObserver.

Înşelătoriile, numite "cel mai mare furt al impozitelor din istoria europeană", au implicat Deutsche Bank şi Santander - cei mai mari creditori din Germania şi Spania.

De asemenea, au fost implicate băncile germane Commerzbank, Hypovereinsbank, Landesbanken şi Warburg Bank, banca britanică Barclays, banca franceză BNP Paribas şi băncile globale JPMorgan, Meryll Lynch, Morgan Stanley şi UBS.

Înşelătoriile au funcţionat prin intermediul aşa-numitei "cum-ex" achiziţionări de acţiuni şi obligaţiuni.

Termenul latin, care înseamnă "fără", este un jargon pentru un fel de comerţ care permite băncilor să ascundă identităţile clienţilor lor.

Acestea, la rândul lor, îi ajută pe clienţi să solicite reduceri fiscale false, duble sau multiple de impozit pe câştigurile de capital plătite pe tranzacţiile anonime.

Procurorii germani au extins investigaţiile

Parchetul german anchetează cu privire la o fraudă fiscală în valoare de ”câteva sute de milioane de euro” - de origine bancară -, o prelungire a unui precedent uriaş scandal de fraudă, scria miercuri presa germană, relatează AFP.

Mai multe persoane care au participat la această escrocherie au acceptat să stea de vorbă cu Parchetul din Koln, însărcinat cu investigaţiile vizând o bancă germană, al cărei nume nu a fost precizat de cotidianul Süddeutsche Zeitung şi postul radioteleviziunii publice WDR, care au dezvăluit scandalul.

Contactat de AFP, Parchetul din Koln nu a dorit să comenteze aceste informaţii de presă.

Acest caz este o formă rafinată a dispozitivului cunoscut sub numele de "cum ex” - în care este vorba despre cumpărarea şi revânzarea unor acţiuni în apropierea zilei plăţii dividendelor, atât de rapid încât administraţia fiscală nu mai poate identifica adevăratul proprietar.

Acest "cum ex" ar fi costat Germania 7,2 miliarde de euro, 1,7 miliarde Danemarca şi 201 milioane de euro Belgia.

În noua variantă dezvăluită miercuri, actori financiari au recurs la ADR - "American Depositary Receipts" -, care sunt drepturi negociabile emise de bănci cu scopul de a permite întreprinderilor străine să aibă o cotaţie pe pieţele americane.

Frauda constă în a emite ADR care nu reprezentau acţiuni reale sau reprezentau acţiuni doar în parte, iar apoi să obţină un credit fiscal aferent dividendului.

Potrivit presei germane, ”jandarmul” american al pieţelor - SEC - le-a furnizat anchetatorilor germani elemente, după ce a aplicat mai multor bănci amenzi în valoare totală de peste 173 de milioane de dolari.

Banca germană Deutsche Bank a fost sancţionată în Statele Unite cu suma de 75 de milioane de dolari din cauza unei asemenea manipulări, care a avut loc în perioada 2011-2016, anul în care a oprit comercializarea acestor instrumente, potrivit Süddeutsche Zeitung.

„Cum-ex” inventată de un fost inspector fiscal din Germania

Ştirile despre această problemă au apărut pentru prima dată în Germania în 2016.

"Acesta este cel mai mare furt al impozitelor din istoria europeană", a declarat Christoph Spengel, expert în taxe la Universitatea din Mannheim, Germania, pentru ziarul german Zeit.

Ştirile vin în urma dezvăluirilor că cel mai mare creditor din Danemarca, Danske Bank, a fost implicat în cel mai mare scandal al spălării banilor din istoria europeană.

Banca daneză a „spălat” peste 200 de miliarde de euro proveniţi din Rusia în alte jurisdicţii prin Estonia, a arătat ancheta.

Deutsche Bank a recunoscut anterior că a gestionat circa 10 miliarde de tranzacţii ilegale ruseşti.

Schema cum-ex a fost creată de Hanno Berger, fost inspector fiscal german, care locuieşte acum în Elveţia.

El a declarat agenţiei de ştiri Reuters că a dat ideea mai întâi băncii australiene Macqaurie (implicată şi în escrocherii), dar întregul truc s-a bazat pe o lacună din legile fiscale.

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri