Forbes: Povara cardului de credit
0Mulți români au ajuns acum să plătească doar dobânzi și comisioane, pentru că s-au împrumutat băgând cardul de credit în bancomat. Un comportament primitiv, rezultat al inculturii lor și al superficialității băncilor.
În scurta istorie a cardurilor din România, de numai 12 ani, au fost emise circa 13 milioane de carduri, prin urmare MasterCard Europe a decis că piaţa este suficient de matură pentru a realiza în acest an primul studiu privind comportamentul posesorilor de carduri. Au fost intervievaţi 1.237 de utilizatori de carduri (de credit şi de debit). Singura veste bună este că, din cauza crizei, 83% dintre români sunt ceva mai atenţi la cheltuieli faţă de anii anteriori. Iar circa 13% caută să ramburseze sumele cheltuite de pe card în perioada de graţie (în care nu se plăteşte dobândă). Dar în spatele acestei veşti bune sunt aliniate mai multe veşti îngrijorătoare. Doar jumătate dintre români folosesc cardurile la cumpărături şi numai o treime dintre ei ştiu exact care sunt costurile acestui produs bancar.
Dar cel mai alarmant aspect este legat de utilizarea cardurilor. Cel de debit este folosit strict pentru a extrage numerar de la bancomate în ziua de salariu. Cardul de credit şi-a pierdut funcţiunea lui de bază, aceea de sursă de finanţare temporară, şi a devenit pur şi simplu un instrument de obţinere facilă a unui credit de consum. În loc să fie un suport financiar, cardul de credit a devenit pentru mulţi români adevărată povară. Românii au ajuns, după ce au consumat integral limita de credit acordată pe card, să plătească doar suma minimă obligatorie, care este formată din dobânda lunară, în cea mai mare parte, şi soldul de restituit.
De exemplu, la un sold consumat în totalitate, de 10.000 de lei, suma minimă lunară de rambursat este de 300 de lei (nu are importanţă banca, dobânzile sunt relativ asemănătoare în piaţă), din care 250 de lei sunt dobânzi şi taxe, restul de 50 de lei fiind trecut ca restituire din sold. Un calcul simplu arată că suma iniţială va fi rambursată în 17 ani, timp în care posesorul de card plăteşte alţi 51.000 de lei (dobândă+comisioane), adică de cinci ori suma iniţială acordată pe card. Tocmai de aceea, soluţia din această perioadă, din ce în ce mai des folosită de români, este aceea de refinanţare a cardurilor. Datele KIWI Finance arată că peste 80% din dosarele de credit intermediate în primele trei luni ale anului au ca obiect refinanţări de carduri. Prin refinanţare, soldurile de pe cardurile de credit sunt achitate, în schimb clienţii obţin un credit pe o perioadă mai scurtă, la o dobândă mai bună comparativ cu cea de pe card (aproape la jumătate). Din această perspectivă, studiul MasterCard suferă o importantă omisiune. Înainte de întrebarea privind plata ratei la card în perioada de graţie, ştiut fiind că aceste instrumente bancare au, de regulă, circa 60 de zile fără dobândă, esenţial era de întrebat câţi dintre românii intervievaţi mai au bani în sold.
DEZINTERES TOTAL. Denaturarea funcţiunii cardului de credit se datorează şi nivelului extrem de scăzut al educaţiei financiare a românilor. Deşi sunt „oameni cu stare" (84% dintre posesorii de carduri au studii superioare, venituri peste medie şi locuiesc la oraş), nu au cultură financiară, este concluzia îngrijorătoare a studiului MasterCardIndex.
Românii sunt total dezinteresaţi de costurile care însoţesc un card, 59% dintre ei nu ştiu rata dobânzii şi, mai rău!, 70% nu ştiu exact care sunt costurile asociate propriului card. Dezinteresul provine din perioada de boom a creditării, în care băncile nu s-au obosit să ofere informaţii complete privind noul instrument de plată, dar nici clienţii nu au cerut prea multe amănunte privind cardul pe care îl accesau. A fost vremea (2005-2008) în care cardurile de credit se luau ca pâinea caldă, fără prea mari formalităţi.
Circa jumătate dintre românii intervievaţi în cadrul studiului au declarat că nu folosesc cardul (fie de debit, fie de credit) la cumpărături (rolul principal al unui card este acela de a înlocui numerarul). Dacă adăugăm procentele de 17%, care îl folosesc ocazional, şi 15%, care îl folosesc o dată pe lună, ajungem la un rezultat absolut descurajant: 82% dintre posesori folosesc cardul pentru a extrage numerar de la bancomat. Denisa Mateescu, General Manager pentru România şi Zona Balcanilor MasterCard Europe, vede însă partea plină a paharului.
„Cardul rămâne unul dintre produsele de bază din portofoliul băncilor şi posesorii de carduri înţeleg mai bine noţiunile de buget familial şi planificare", spune Mateescu. În ritmul actual al refinanţărilor de carduri, probabil că la sfârşitul acestui an, portofoliul de carduri de credit al băncilor se va diminua semnificativ.
Despre noi clienţi nici nu poate fi vorba! În ceea ce priveşte nivelul de informare al românilor asupra costurilor care însoţesc cardurile, rezultatele sunt la fel de deprimante: 70% dintre posesori nu ştiu exact care sunt costurile ataşate acestora. Concret, despre dobânzi şi comisionul de administrare aferent propriilor carduri, românii nu ştiu mai nimic: 59% dintre cei intervievaţi nu ştiu valoarea dobânzii pe care o au de plătit lună de lună, iar 56% dintre aceştia nu ştiu care este comisionul anual de administrare.
Citiţi mai multe despre situaţia utilizării cardurilor din România pentru plăţi pe internet în numărul 33 al revistei Forbes România.
Se încarcă comentariile...
