FMI este îngrijorat de restanţele românilor

0
0

Creşterea ratei creditelor neperformante este un motiv de îngrijorare pentru economia românească, potrivit unui raport publicat marţi de FMI.

Fondul Monetar Internaţional a publicat marţi bilanţul acordului început cu România în 2009. Economiştii instituţiei laudă România pentru „fermitatea" şi „angajamentul" dovedite prin măsurile dure luate pentru atingerea obiectivelor din program, însă atrag atenţia asupra nivelului scăzut al absorbţiei de fonduri europene, ritmului lent de implementare a reformelor, precum şi asupra nivelului arieratelor, singurul capitol la care România nu şi-a atins ţinta.

Datoriile neachitate cresc şi în 2012

Totodată, „creşterea ratei creditelor neperformante rămâne un motiv de îngrijorare", mai ales după o contracţie abruptă şi după spargerea bulei de creditare dinainte de criză, se arată în document.

Rata creditelor neperformante a crescut cu mai mult de 100% în 2009 şi a continuat să urce în 2010 şi în 2011, împinsă de contracţia economică abruptă.

Restanţele au continuat să crească şi în 2012. Ponderea creditelor restante în total împrumuturi a urcat, în ianuarie, la 8%, faţă de 7,66% în ianuarie, ajungând astfel la 8,1 miliarde de lei, adică 10,5% din totalul împrumuturilor acordate în monedă naţională.

Ponderea ridicată a acestora a pus presiune şi asupra sistemului bancar. „Nivelul ridicat al provizioanelor făcute de bănci le-a comprimat profiturile şi a împiedicat scăderea dobânzilor, sprijinită prin relaxarea politicii monetare", notează oficialii Fondului.

Raportul aminteşte şi despre propunerea luată la un moment dat în calcul de Banca Naţională a României (BNR) privind înfiinţarea unei bănci-punte, care să preia şi să administreze toate activele neperformante ale băncilor sau chiar instituţiile în întregime, în cazul în care acestea întâmpină dificultăţi.

Autorităţile române au decis să aplice însă o altă abordare, bazată pe implicarea băncilor, parţial pentru a evita să aloce bani de la buget pentru acest proiect. De asemenea, ele au considerat că înfiinţarea băncii-punte ar putea induce un semnal negativ mai aspru decât era cazul în acele circumstanţe.

Oficialii atrag atenţia şi asupra legislaţiei greoaie, care a încetinit implementarea reformelor structurale precum cea a sistemului de pensii sau a salariilor din sectorul public şi nivelul arieratelor.

„Prea optimişti"

„Da, au fost aplicate măsuri dureroase, precum tăierea salariilor bugetarilor. Să nu uităm însă că, în perioada de boom, înainte de izbucnirea crizei, salariile au crescut cu 25%", a declarat marţi Tonny Lybek, reprezentantul FMI la Bucureşti.

Deşi România a ratat mai multe dintre ţintele stabilite oficial, economiştii FMI arată că aceste derapaje sunt de înţeles şi că obiectivele programului au fost ajustate pe parcurs pentru a face faţă contextului extern tot mai sumbru.
„Iniţial, ne-am temut că am fost prea pesimişti atunci când am elaborat programul. Ulterior, s-a dovedit că am fost, de fapt, prea optimişti", a continuat oficialul.

Cea mai mare reuşită

România a reuşit să recâştige încrederea pieţelor, măsurată prin prima de risc cerută de investitori pentru a împrumuta statul. Bilanţul acordului de finanţare externă al României descrie în termeni admirativi acţiunile luate de autorităţile române pe perioada de desfăşurare a acestuia.

"Creşterea ratei creditelor neperformante rămâne un motiv de îngrijorare, mai ales după o contracţie abruptă."

raportul FMI

"Economia României s-a contractat mai abrupt decât se aştepta atunci când programul a fost aprobat, în contextul în care consumul s-a prăbuşit, iar climatul extern fragil a încetinit şi mai mult exporturile. "

raportul FMI

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite