FMI avertizează: Deficitul bugetar va ajunge la 3% din PIB în 2016 din cauza reducerilor de taxe şi a majorărilor de salarii anunţate
0Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2016 şi peste acest nivel în 2017 din cauza reducerilor masive de taxe şi impozite şi a majorărilor salariale anunţate.
„După mai mulţi ani de consolidare fiscală, deficitul fiscal este prognozat a creşte considerabil pe fondul reducerilor consistente de impozite şi taxe şi al majorărilor salariale. Pentru acest an, bugetul este construit astfel încât să se realizeze ţinta de deficit de 1,9% din PIB datorită realizărilor bune pe partea de venituri şi execuţiei sub aşteptări a bugetului de capital, existând deci spaţiu pentru a se onora înainte de termen unele dintre obligaţiile aferente anului 2016. Pentru anii 2016 şi 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate — o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale — vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016 şi peste acest nivel în 2017 dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital“, se arată într-un comunicat semnat de şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter.
Şefa misiunii FMI subliniază că România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor săi macroeconomici, însă este importantă protejarea acestor realizări.
„România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor săi macroeconomici, fiind susţinută de trei acorduri succesive cu FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Protejarea acestor realizări, în contextul escaladării riscurilor de evoluţii sub aşteptări la nivel global, şi mai ales în economiile emergente, este aşadar crucială. Printre politicile prioritare principale se numără menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice, precum şi reînnoirea momentumului pentru reformele structurale – mai ales în zona companiilor de stat–pentru a susţine nivelul de încredere şi a îmbunătăţi potenţialul de creştere pe termen lung“, se arată în comunicatul semnat de şefa misiunii FMI, transmis la finalizarea vizitei în România.
De asemenea, în comunicat se mai arată că „perspectiva de creştere pe termen scurt este puternică, dar riscurile sunt de a înregistra rezultate sub nivelurile anticipate“.
„Economia creşte într-un ritm sănătos, pentru anul 2015 anticipându-se o creştere PIB-ului real de 3,4%, la aceasta creştere contribuind, în general consumul, investiţiile şi exporturile. Se preconizează ca şi relaxarea fiscală prociclică din anul 2016, menită să impulsioneze cererea internă, să contribuie la o accelerare a activităţii economice cu aproximativ 3,9% în anul viitor; ea va inversa însă progresele recent obţinute în stabilizarea datoriei publice. Volatilitatea reînnoită de pe pieţele financiare globale, inclusiv riscurile de evoluţii sub aşteptări în zona comerţului şi a fluxurilor de capital, ar putea genera tensiuni în economia românească“, arată Andrea Schaechter.
Misiunea FMI, care se află la Bucureşti în aceste zile, a avut miercuri discuţii cu deputaţii şi senatorii din Comisiile de buget, însă interpretarea discuţiei de către liberali a fost diferită de cea a social-democraţilor.
Astfel, deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu a declarat miercuri, după o întâlnire a comisiilor de buget cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), că reprezentanţii instituţiei au transmis că un nou acord „nu este posibil“ cu România, în timp ce deputatul PSD Viorel Ştefan neagă o astfel de afirmaţie tranşantă, dar recunoaşte că există trei „obstacole“.
Delegaţia FMI a venit în faţa senatorilor şi deputaţilor din Comisiile de buget-finanţe pentru a prezenta concluziile discuţiilor cu Guvernul la finalul misiunii.
Potrivit liberalului Gheorghe Ialomiţianu, FMI şi-a exprimat o serie de îngrijorări cu privire la situaţia fiscal-bugetară din 2016-2017, existând riscul depăşirii ţintelor de deficit.
„Toate măsurile anunţate de Guvernul Ponta nu pot fi implementate în condiţiile angajamentelor României în faţa UE şi FMI. Adică, România va depăşi deficitul de 3% din PIB, lucru nepermis de Tratatul de la Maastricht. (...) Legat de legea salarizării, Guvernul nu a spus foarte clar cât doreşte să majoreze salariile în 2016 şi 2017“, a spus deputatul, potrivit Mediafax.
Acesta a precizat că există măsuri luate sau anunţate de Guvern privind reduceri de taxe şi impozite care nu pot fi susţinute bugetar, astfel încât previziunile FMI sunt că, în 2016, deficitul va fi în jurul cifrei de 3%, poate chiar peste, iar în 2017 va depăşi 4%, lucru nepermis.
Ialomiţianu a afirmat că încasările bugetare ale Guvernului sunt bune, dar „nu suficiente“ pentru măsurile anunţate, inclusiv în privinţa legii salarizării unitare. Ialomiţianu a explicat că măsurile în vigoare în acest moment din Codul Fiscal duc deficitul la aproximativ 2%, dacă se păstrează trendul încasărilor.
„Dacă vin şi celelalte măsuri anunţate de Victor Ponta, ne duce la 2,5%, fără salarii, fără ceea ce s-a aprobat ieri cu privire la majorarea unor salarii, care ne duc la 3% şi chiar peste“, a spus acesta, potrivit Mediafax.
Toate aceste probleme duc la imposibilitatea unui nou acord cu FMI, susţine Ialomiţianu.
„FMI a spus că nu e posibil un acord, pentru că există diferenţe foarte mari între Guvern şi Fond, pentru că acest acord nu s-a încheiat cu succes, pentru că Guvernul nu a respectat foarte multe lucruri cuprinse în acord, reforme structurale în companii. (...) Fondul nu poate încheia un acord atâta timp cât este o diferenţă foarte mare între poziţia FMI şi Guvern“, a mai spus Ialomiţianu.
El a mai spus că Executivul a cerut încheierea unui acord, „iar Fondul are rezerve foarte mari“. „În momentul de faţă, România nu poate încheia un acord cu FMI, pentru că Fondul nu este de acord“, a subliniat acesta.
Pe de altă parte, social-democratul Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei de buget din Camera Deputaţilor, are o altă intrerpretare discuţiilor cu delegaţia FMI, spunând că semnalul dat de Fond este că România, din punct de vedere al stabilităţii macroeconomice, „este într-o poziţie bună şi sustenabilă“.
Social-democratul recunoaşte însă existenţa unor probleme şi a unor obstacole în calea unui nou acord. „În orice demers există lucruri împlinite şi lucruri mai puţin împlinite“, a spus Viorel Ştefan, potrivit Mediafax, explicând care sunt nemulţumirile FMI.
Astfel, delegaţia Fondului a ridicat problema modificării OUG 109/2011, privind managementul companiilor de stat şi introducerea managementului profesionist, solicitând „eliminarea tuturor excepţiilor“ din cadrul legii, astfel încât toate companiile care au capital de stat să funcţioneze după aceleaşi reguli. În momentul de faţă, potrivit lui Viorel Ştefan, există mai multe astfel de companii care au fost exceptate de la prevederi, lucru criticat de FMI. Viorel Ştefan susţine că aceste critici ale FMI se pot rezolva în Parlament, unde se discută proiectul de modificare a OUG 109/2011.
A doua problemă se referă la previziunile FMI şi CE cu privire la exerciţiile financiare 2016-2017, având în vedere că „diferă de evaluările făcute de Ministerul de Finanţe“.
„Sunt trei evaluări diferite, o evaluare a Comisiei spune ceva, o evaluare a Fondului spune altceva, evaluarea ministerului spune altceva, dar toate se înscriu în perspectiva sau răspunsul la întrebarea dacă România în 2016-2017 trebuie să încadreze într-un deficit conform angajamentelor privind compactul european sau poate să meargă pe un deficit mai mare, aşa cum public ministerul de Finanţe şi l-a asumat, un deficit mai mare, dar nu mai mare de 3%. În funcţie de răspunsul la această întrebare Guvernul se va apropia sau nu se va apropia de poziţia FMI“, a spus Viorel Ştefan, potrivit Mediafax.
Preşedintele Comisiei de buget susţine că un nou acord depinde de negocierile asupra deficitului, fiind nevoie ca Executivul să aducă argumente „să convingă FMI“ că este necesară suplimentarea deficitului. „Atunci probabil că acest obstacol (în calea unui nou acord - n.r.) se va îndepărta“, a precizat Viorel Ştefan.
Viorel Ştefan a exprimat şi o altă îngrijorare a FMI, privind „anul electoral“ 2016. „O chestiune care nu este neapărat de natură tehnică, este o reţinere care vine din perspectiva anului electoral, numai că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani a demonstrat faptul că această guvernare ştie chiar în an electoral să vegheze cu stricteţe la păstrarea echilibrelor macroeconomice şi nu s-au înregistrat derapaje“, a spus social-democratul.
Acesta nu a putut preciza care este decizia FMI, urmând ca board-ul de la Washington să decidă asupra unoi nou acord, însă deputatul consideră că „obstacolele“ despre care a vorbit pot fi eliminate.