Firmele de stat, abonate la marfă de import

Firme cu datorii la stat de peste 2,2 miliarde de euro fac afaceri cu concerne externe, specializate pe piaţa românească: ABB, Siemens, General Electric, Alstom sau Itochu. Piaţa este bănoasă,

Firme cu datorii la stat de peste 2,2 miliarde de euro fac afaceri cu concerne externe, specializate pe piaţa românească: ABB, Siemens, General Electric, Alstom sau Itochu. Piaţa este bănoasă, deoarece din sistem fac parte şi Hidroelectrica, Transelectrica sau Conpet, care nu au datorii la stat. Caietele de sarcini sunt astfel ticluite încât firmele româneşti, cu datorii la stat, nici măcar nu au voie să participe la licitaţii. Interdicţia le-a venit în 2002 prin HG 461.
Firmele româneşti, scoase din piaţă prin HG-uri
Companii precum Huila Petroşani, CFR, Metrorex, Electroputere Craiova, Termoelectrica sau Electrica Transilvania Nord şi Sud cumulau datorii la stat de peste 2,2 miliarde de euro la 31 decembrie 2005. Aceste companii au contracte de sute de milioane de euro pentru modernizare, aproape exclusiv cu firme externe. Caietele de sarcini sunt astfel concepute încât firmele româneşti pierd din start licitaţiile, deşi au produse similare cu cele ale firmelor câştigătoare. "Lovitura ne-a fost dată în 2002, când a fost emisă HG 461, conform căreia firmele româneşti cu datorii nu au voie să participe la licitaţii. Neparticipând, pierdeau contracte, dar şi piaţa, prin intermediul HG-urilor. Electroputere Craiova are exact această experienţă, deşi este constructorul a 70-80 la sută al întregul sistem energetic românesc. Licitaţiile pentru livrarea unor produse precum: transformatoare de mare putere - preţ peste un milion euro/motor, transformatoare de curent sau separatoare electrice sunt aduse din afară deşi le produce şi Electroputere", declară Aurel Bojenoiu, liderul sindicatelor Electroputere. Răzvan Purdilă, director în Transelectrica, susţine că uzina din Craiova a câştigat o licitaţie pentru staţia Fântânele: "Alte licitaţii însă au fost câştigate de Siemens prin reprezetanţa ei, Rade Koncar, din Croaţia. Oferta nemţilor a fost mai bună", susţine oficialul Transelectrica. Uzina Unio Satu Mare a avut şi ea o experienţă urâtă cu Itochu Japonia pentru modernizarea complexului Paroşeni. "A venit cu finanţarea proiectului şi a câştigat. Dar la subcontractări a folosit o firmă din Polonia, nicidecum Unio Satu Mare, deşi producem exact la acelaşi nivel de calitate", ne-a declarat unul dintre directorii Unio Satu Mare.
Metrorex - miloagă la stat, generoasă cu Alstom
O afacere "made in România" există şi la Metrorex, unde societatea primeşte anual subvenţii din partea statului pentru supravieţuire. Acestea au fost de 29 milioane de euro în 2005 şi vor fi de cel puţin 32 milioane de euro în 2006. Una din pietrele de moară de gâtul Metrorex o reprezintă contractul cu firma Alstom Franţa, încheiat pe 15 ani. Acesta are o valoare de 240 milioane de euro şi a fost încheiat în 2003, în timpul unei întâlniri la Paris dintre Ion Iliescu şi premierul Jean Pierre Raffarin. Exact în aceeaşi perioadă exista un acord de principiu între UE şi Franţa pentru salvarea de la faliment a concernului Alstom. Acest contract este folosit ca monedă de schimb de sindicatele de la Metrorex ori de câte ori vor să facă presiuni asupra autorităţilor pentru majorări salariale. Prin reprezentanţa din România, Alstom asigură mentenanţa vagoanelor Metrorex, dar cu aceiaşi muncitori şi tehnicieni din vechiul departament de întreţinere.