Femeile din România pierd în fiecare an 468 euro din cauza inegalităților salariale. Cum e în alte state

Femeile salariate din România pierd în fiecare an 468 de euro, în medie, din cauza inegalității salariale dintre bărbați și femei, susțin sindicatele.

Sindicaliștii spun că femeile sunt mai prost plătite decât bărbații, deși fac aceeași muncă

Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția că întârzierile în implementarea Directivei Uniunii Europene privind transparența salarială, Directivă adoptată de Parlamentul European în data de 30 martie, ar putea costa 17.000 de euro în salarii pierdute.

Din punct de vedere tehnic, statele membre, inclusiv România, au ca termen anul 2026 pentru a transpune Directiva în legislația națională, însă Confederația Europeană a Sindicatelor (CES), la care Blocul Național Sindical este afiliată, consideră că femeile au așteptat suficient de mult timp pentru a obține salarii egale și solicită Guvernelor din țările membre ale Uniunii Europene să transpună imediat Directiva în practică.

Statisticile arată că, la nivel european, diferența de remunerare între bărbați și femei este de 12,7%. Iar o analiză realizată de Institutul Sindical European arată că diferența de remunerare între bărbați și femei continuă se se accentueze:

• În fiecare an în care Directiva nu este implementată, femeile pierd, în medie, 4.256 de euro din salarii

• Femeile din România pierd 468 de euro, în medie, anual, din salarii, dacă Directiva nu este implementată

Pe această cale, Blocul Național Sindical trage un semnal de alarmă și îi cere Guvernului să implementeze această Directivă cât mai curând posibil.

Cifrele pentru toate țările sunt prezentate mai jos:

În vara anului trecut, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spunea că „munca egală merită o remuneraţie egală”.

„Iar pentru a asigura o remuneraţie egală, este nevoie de transparenţă. Femeile trebuie să ştie dacă angajatorii le tratează în mod echitabil, iar atunci când nu este cazul, ele trebuie să aibă puterea să se lupte şi să obţină ceea ce merită”, declara șefa CE.

Transparenţa salarială şi o asigurare mai bună a respectării principiului egalităţii de remunerare

Propunerea legislativă se axează pe două elemente esenţiale ale egalităţii de remunerare: măsuri de asigurare a transparenţei salariale pentru lucrători şi angajatori, precum şi un acces mai bun la justiţie pentru victimele discriminării salariale.

Măsuri privind transparenţa salarială:

- transparenţa salarială pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă – angajatorii vor trebui să ofere informaţii cu privire la nivelul iniţial de remunerare sau la intervalul aferent acestuia în anunţul de post vacant sau înainte de interviul de angajare. Angajatorilor nu li se va permite să le adreseze potenţialilor lucrători întrebări cu privire la istoricul lor salarial;

- dreptul la informare pentru angajaţi – lucrătorii vor avea dreptul să solicite, de la angajator, informaţii cu privire la nivelul lor individual de remunerare şi la nivelul mediu de remunerare, defalcat în funcţie de sex, pentru categoriile de lucrători care prestează aceeaşi muncă sau o muncă de aceeaşi valoare.

- raportarea diferenţelor de remunerare între femei şi bărbaţi – angajatorii cu cel puţin 250 de angajaţi trebuie să publice informaţii privind diferenţa de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin şi cei de sex masculin din organizaţia lor. În scopuri interne, aceştia ar trebui, de asemenea, să furnizeze informaţii cu privire la diferenţa de remunerare dintre angajaţii de sex feminin şi cei de sex masculin pe categorii de lucrători care prestează aceeaşi muncă sau o muncă de aceeaşi valoare.

- evaluarea comună a remuneraţiilor – în cazul în care datele raportate privind remuneraţiile evidenţiază o diferenţă de remunerare între femei şi bărbaţi de cel puţin 5 %, iar angajatorul nu poate justifica diferenţa pe baza unor factori obiectivi şi neutri din punctul de vedere al genului, angajatorii vor trebui să efectueze o evaluare a remuneraţiilor în cooperare cu reprezentanţii lucrătorilor.

Îmbunătăţirea accesului la justiţie pentru victimele discriminării salariale:

- despăgubiri pentru lucrători – lucrătorii care au fost victime ale discriminării salariale pe criterii de gen pot primi despăgubiri, inclusiv recuperarea integrală a plăţilor restante şi a primelor sau a plăţilor în natură aferente;

- sarcina probei îi revine angajatorului – angajatorului, şi nu lucrătorului, îi va reveni în mod implicit sarcina de a dovedi că nu a existat nicio discriminare în ceea ce priveşte remunerarea;

- sancţiuni care să includă amenzi – statele membre ar trebui să stabilească sancţiuni specifice pentru încălcarea regulii egalităţii de remunerare, inclusiv un nivel minim al amenzilor;

- organismele de promovare a egalităţii şi reprezentanţii lucrătorilor pot acţiona în numele lucrătorilor în cadrul unor proceduri judiciare sau administrative şi pot introduce acţiuni colective privind egalitatea de remunerare.

Propunerea CE ţine seama de situaţia actuală dificilă a angajatorilor, în special în sectorul privat, şi menţine proporţionalitatea măsurilor, oferind în acelaşi timp flexibilitate pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) şi încurajând statele membre să utilizeze resursele disponibile pentru raportarea datelor. Costurile anuale aferente raportării remuneraţiilor de către angajatori sunt estimate a fi între 379 EUR şi 890 EUR pentru întreprinderile cu peste 250 de angajaţi.