FĂRĂ PRECEDENT Statul întinde colacul de salvare pentru bănci: bani publici pregătiți pentru crize de lichiditate
0
Banca Națională a României și Ministerul Finanțelor pot interveni de acum direct pentru a oferi sprijin financiar băncilor care se confruntă cu probleme. Măsuri similare au fost luate de SUA și țări din UE la apogeul crizei, în 2008-2009, și au stârnit valuri ample de proteste.
Guvernul a adoptat, săptămâna trecută, o ordonanță de urgență care acordă Băncii Naționale a României (BNR) puterea de a interveni direct pentru stabilizarea băncilor care întâmpină dificultăți financiare.
Intervenția se va realiza prin Fondul de Garantare a Depozitelor (FGD), care va acționa în calitate de administrator sau acționar al băncii. Dacă Fondul nu are suficiente resurse, atunci Ministerul Finanțelor îl va împrumuta.
Statul va interveni astfel pentru salvarea de urgență a băncilor cu probleme, a confirmat Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Ponta.
”Nu trebuie să vedem acest pas ca un semn rău. Este o mișcare bună. Prefer să fie luate măsurile din timp, să fim pregătiți și să acționăm repede”, ne-a explicat Iulian Panait, președintele KTD Invest.
Există bănci care se află în situații atât de grave încât să aibă nevoie de împrumuturi de urgență de la stat?
”Nu este nicio surpriză. Știm din 2008 că avem bănci în situația aceasta. BNR încearcă acum să creeze o garanție psihologică”, crede economistul Florin Cîțu.
”Acest mecanism în niciun caz nu a fost creat doar ca să fie acolo. Cu siguranță există vulnerabilități, ele au fost recunoscute de BNR”, spune Panait. ”Nu ar fi deloc surprinzător dacă, în contextul acutizării crizei, să apară o instituție bancară (aflată printre ultimele bănci ca mărime din sistemul românesc) să se confrunte cu o criză de lichiditate”, adăugă acesta.
Acest model a fost ”parafat” în timpul crizei de Statele Unite ale Americii și a fost una dintre cauzele care au dat naștere mișcării ”Occupy Wall Street”, americanii protestând față de salvarea băncilor din fonduri publice, în timp ce populația se confrunta cu măsuri de austeritate și o rată ridicată a șomajului.
Prin participarea la majorarea capitalului social al băncii, FGD va deveni acționar al instituției și va prelua o participație care să-i asigure controlul asupra acesteia. Practic, băncile care vor fi salvate cu fonduri publice vor fi parțial sau total naționalizate.
”În condiţiile implementării aranjamentului de tip stand-by între România şi Fondul Monetar Internaţional şi în contextul menţinerii unei situaţii economice internaţionale tensionate, care determină creşterea riscului la adresa stabilităţii financiare, devine necesară optimizarea utilizării resurselor Fondului”, a declarat săptămâna trecută Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Ponta.
Decizia este una cel puțin surprinzătoare, având în vedere că marchează o schimbare la 180 de grade a strategiei anunțate inițial de BNR. Până acum, orice astfel de plan a fost construit în jurul unei noi instituții. Oficialii BNR doreau înființarea unei ”bănci-punte”, care să preia rapid în administrare băncile cu probleme.
”Nu mă așteptam la scoaterea băncii-punte din plan și ca Fondul să devină admistrator. Banca-punte era o idee foarte bună și eficientă pentru sistemul bancar românesc”, spune Panait.
În decembrie 2011, se vorbea chiar de alegerea unui nume pentru această instituție și se conturase deja un plan clar pentru felul în care aceasta va funcționa.
”Au renunțat la idee pentru că era una proastă. Nu am un cuvânt mai slab pentru a o califica. Banca-punte nu făcea decât să schimbe managementul, iar asta nu era de ajuns. Nu rezolva problemele structurale”, spune Cîțu.
De frica Fondului Monetar Internațional
Demersurile pentru înființarea ”băncii-punte” au pornit imediat după ce reprezentanții FMI au cerut autorităților să creze un mecanism care să poată interveni rapid și ferm pentru sprijinirea băncilor cu probleme. A contat faptul că, în la sfârșitul lunii iulie, în România va veni următoarea misiune a FMI?
”Bineînțeles, dar acum nu ne mai interesează asta. România este ca elevul care dă Bac-ul. Învață de frică de părinți, de teamă să nu râdă prietenii de el, dar învață”, spune Panait. ”Graba aceasta și trecerea legii prin ordonanță de urgență de către Guvern poate avea două motive. Ori apropierea misiunii FMI, ori înrăutățirea situației într-un ritm mult mai rapid decât ne așteptam. Eu merg pe a doua variantă”, spunme Cîțu.
”Cu siguranță, uitându-ne la cine este acum la Finanțe (Florin Georgescu, actualul ministru al Finanțelor Publice, este fost viceguvernator al BNR - n.r.), ne dăm seama că strategia a fost negociată între MFP și BNR. Sprijinul Ministerului este binevenit, reprezintă o garanție în plus”, crede președintele KTD Invest.
Cum au ajuns americanii să salveze de urgență inclusiv giganții bancari europeni
Din 2008, Rezerva Federală (banca centrală a SUA) a început să acorde împrumuturi de urgență în valoare de sute de miliarde de dolari grupurilor bancare, totul pentru a evita intrarea acestora în faliment și colapsul întregului sistem bancar. Decizia a fost una fără precedent, însă a fost aplicată rapid pentru ca americanii să se asigure că scenariul de coșmar devenit realitate odată cu falimentul Lehman Brothers să nu se mai repete.
În final, valoarea împrumuturilor luate de bănci prin acest mecanism s-a ridicat la 3.300 de miliarde de dolari. Pe lângă marile instituții americane de credit, precum Citigroup, Morgan Stanley și Bank of America, și grupurile bancare europene au profitat de împrumuturile de la Rezerva Federală.
UBS, BNP Paribas, Royal Bank of Scotland (care nici așa nu a scăpat de naționalizare), Barclays și Deutsche Bank au împrumutat sute de miliarde de dolari de la americani, având dreptul să facă asta datorită importanței semnificative pe care o aveau în sistemul bancar al SUA. Practic, dacă unul dintre acești giganți străini ar fi intrat în faliment, lovitura ar fi putut fi la fel de dură precum colapsul unei bănci autohtone.
Atunci, Rezerva Federală a câștigat două lucruri: titulatura peiorativă de ”bancă centrală a lumii” și indignarea americanilor, politicienii și cetățenii de rând condamând deopotrivă acțiunile instituției.
În Europa, Irlanda, Marea Britanie și Spania sunt doar câteva dintre statele mari care au fost forțate să împrumute bănci din banii contribuabililor. În fiecare caz, băncile au fost naționalizate parțial sau chiar integral.
Se încarcă comentariile...
