Epopeea legii salarizării unitare, aproape de final

Legea salarizării unitare mai are doar două hopuri de trecut: contestarea sa la Curtea Constituţională de către opoziţie şi modificarea pe care ar putea-o cere preşedintele Klaus Iohannis.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de Lege a salarizării unitare, cu 188 de voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă” şi 47 de abţineri.

Pentru că a fost adoptată cu procedură de urgenţă, opoziţia are acum doar două zile să sesizeze Curtea Constituţională. USR a anunţat de marţi seara, după ce Comisia de Muncă a Camerei a adoptat raportul, că intenţionează să sesizeze CCR, deoarece nici acum nu se cunoaşte impactul bugetar, iar membrii Guvernului „improvizează” pentru că nu ştiu acest lucru.

„Cu siguranţă vom face lucrul acesta (strângere de semnături - n.r.). Astăzi am şi lansat către juriştii noştri în lucru să strângă toate motivele de neconstituţionalitate din această lege. Am spus această lege este neconstituţională din mai multe motive. Unul, principal, este că dacă ne uităm chiar şi acum în forma legii, acolo scrie că nu are impact bugetar pe anul curent, iar pentru următorii patru ani la impact bugetar nu este completat nimic. Guvernul habar nu are de fapt şi improvizează raportat la impactul bugetar al acestei legi”, a declarat deputatul USR Cristian Seidler.

Şansele ca preşedintele Klaus Iohannis să ceară modificarea legii sunt însă slabe. El a apreciat, pe 29 mai, ca „puţin deplasată” această speranţă, în condiţiile în care legea este un proiect asumat de către PSD, care va răspunde „integral şi definitiv” pentru această lege. Iohannis a avertizat că posibilitatea de a cere reexaminarea Legii salarizării nu garantează că Parlamentul va da curs cererii sale.

Salariile din conducere nu mai scad                                      

Deşi ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu anunţase că unele salarii vor scădea după adoptarea Legii salarizării unitare, deoarece sunt „oameni cu salarii nepământeşti”, scăderea nu va mai avea loc.

Asta pentru că mai multe amendamente adăugate la lege au „reglat” scăderea lor cu noi sporuri. Vasilescu a declarat, miercuri: „Nu mai sunt nici măcar 3% salarii care scad, pentru că multe amendamente acceptate la comisie (de muncă, n.r.) au fost amendamente de creştere a unor coeficienţi, astfel că salariile s-au rectificat, inclusiv pentru funcţiile de conducere”. Ministrul Muncii a precizat, miercuri, că au fost acceptate 180 de amendamente. Ea a menţionat că legea este în conformitate cu programul de guvernare şi prevede o creştere a salariilor bugetarilor de 56% pe o anvelopă de 32 miliarde lei până în 2020 şi de 43 miliarde lei până în 2022.

Cum s-a votat

Din cele 188 de voturi favorabile, 140 au venit de la PSD, 13 de la ALDE, 18 de la UDMR, 9 de la minorităţi, 5 de la PNL, unul de la PMP şi două de la neafiliaţi. Împotriva legii s-au pronunţat doar 28 de deputaţi, respectiv toţi parlamentarii USR prezenţi, 23, şi cinci liberali. Un număr de 47 de deputaţi s-au abţinut la vot - 32 de la PNL, 10 de la PMP şi 5 de la minorităţi.

Dragnea îi urechează pe Grindeanu şi Ştefan

De la dezbaterile asupra Legii salarizării au lipsit premierul Sorin Grindeanu şi ministrul de Finanţe Viorel Ştefan. Absenţa lor a atras o reacţie de la preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care le-a declarat jurnaliştilor că neparticiparea lui Ştefan la dezbatere reprezintă „o ofensă”. Liderul social-democraţilor a făcut această declaraţie după ce în plen şi-a cerut scuze pentru absenţa ministrului. De altfel, liderul PSD a declarat că ar fi trebuit să fie prezent întregul Cabinet, dar şi premierul. „Era bine să vină şi premierul. Este poate cea mai importantă lege din acest an”, a afirmat Dragnea.