Eliberarea ultimei transe din acordul cu FMI nu este "floare la ureche" pentru Romania

Zilele trecute s-a aflat la Bucuresti Jeroen Kremers, unul dintre cei 24 de directori executivi ai board-ului FMI. Pe langa alte 11 tari, domnul Kremers reprezinta si Romania si a venit la Bucuresti

Zilele trecute s-a aflat la Bucuresti Jeroen Kremers, unul dintre cei 24 de directori executivi ai board-ului FMI. Pe langa alte 11 tari, domnul Kremers reprezinta si Romania si a venit la Bucuresti nu pentru a negocia cu autoritatile romane vreo noua transa de imprumut, ci pentru a se informa la fata locului despre situatia economica din tarile de care raspunde. De altfel, inainte de a veni in Capitala, Jeroen Kremers a fost in Georgia, iar urmatoarea etapa a turneului va cuprinde Macedonia. Cat a stat la Bucuresti, a discutat cu oficialii romani, de la seful statului si primul-ministru pana la bancheri si oameni de afaceri. Ieri, Jeroen Kremers a acordat un interviu in exclusivitate pentru Adevarul, in care isi prezinta scopul vizitei si viziunea sa asupra reformelor din Romania. - Domnule Jeroen Kremers, va aflati pentru prima data in Romania, dar presupun ca aveti o imagine de ansamblu (chiar si de la distanta) asupra economiei romanesti. Credeti ca, in ultimii 2-3 ani, cresterea economica din Romania a fost una sanatoasa? - Faptul ca Romania incearca sa treaca de la o economie planificata la una de piata este o mare provocare. E destul de impresionanta evolutia economica a Romaniei in ultimii 13 ani. Desigur, nu este suficient; va aflati undeva pe drumul intre economia planificata si cea de piata. Romania a reusit cateva performante in domeniul macroeconomic: s-a realizat o anumita stabilitate macroeconomica (nu mai apar crize), nu mai sunt situatii de urgenta in privinta datoriei externe, iar inflatia, desi este mare, continua sa scada. Cred totusi ca inflatia trebuie sa ajunga la o singura cifra si cred ca este inca o provocare sa pastrati deficitul in limitele stabilite pentru a nu se crea presiuni inflationiste. Mai sunt lucruri de rezolvat in sectorul public si in ceea ce priveste colectarea veniturilor bugetare. Toate acestea sunt necesare, dar nu sunt suficiente pentru a crea mai multe locuri de munca si pentru a creste nivelul de trai. Pentru aceasta este necesar ca masurile de reforma structurale sa fie realizate. - Credeti ca procesul de reforme structurale s-a desfasurat in ritmul asteptat? - S-a discutat mult de terapia de soc si de cea graduala. Ambele au plusuri si minusuri. Romania a avut o abordare mai graduala, a realizat multe lucruri, dar exista riscul ca populatia sa se sature, pentru ca aceasta abordare ia foarte mult timp, iar beneficiile apar mai tarziu. In urmatorii ani, procesul de reforma trebuie finalizat, altfel toate eforturile si resursele investite pana acum vor fi risipite. - Dupa cresterea economica, ce s-a reluat din anul 2000, nu a venit acum timpul sa culegem roadele, in loc sa ne luptam pentru a gasi noi resurse pentru buget? - Am impresia ca lumea e putin cam nerabdatoare sa vada rezultatele. In sectorul public mai sunt lucruri de imbunatatit: administratia publica trebuie imbunatatita nu doar la varf, ci si masinaria care functioneaza dedesubt, modul in care oamenii iau decizii, iar lupta impotriva coruptiei este foarte importanta. Pentru atragerea investitorilor este mai importanta aplicarea legilor la tribunal, decat reduceri de taxe, subventii si alte lucruri de acest fel care li se acorda uneori. In sectorul public, o mare provocare este imbunatatirea serviciilor publice: educatie, sanatate, administratie etc. Trebuie oprite, de asemenea, situatiile care produc pierderi in sistemul energetic si sa se privatizeze utilitatile de stat. Dupa discutiile din ultimele zile, cred ca este nevoie de investitii guvernamentale, poate in parteneriat cu sectorul privat, pentru imbunatatirea infrastructurii. Roadele vor fi culese dupa completarea agendei de reforme si cand cresterea economica va permite intr-adevar acest lucru. - Cu toate ca Romania nu a indeplinit "la virgula" conditiile din acordul cu Fondul, a primit totusi cea de-a patra transa de imprumut. Cum ati explica acest lucru? - Programul Romaniei cu FMI a avut ca principal rol stabilizarea macroeconomica. Fiecare tara decide care sunt masurile pe care trebuie sa le ia si nu cred ca e cinstit sa se spuna ca FMI impune un program specific unei tari, ci tara vine cu un program de politici. Exista o tendinta, inclusiv in Romania, de a se da vina pe FMI. Revenind la intrebare, de fiecare data exista un "buchet" de conditii care trebuie indeplinite. In functie de recomandarile echipei de negociatori, boardul priveste in ansamblu si, chiar daca unele masuri (nu foarte relevante) nu au fost indeplinite sau urmeaza a fi indeplinite, poate decide eliberarea transei. Daca masurile se iau, va fi primul acord dus la capat cu Romania. Acest lucru ii va conferi tarii credibilitate pe pietele externe, iar pe plan intern oamenii vor putea spune ca am reusit sa terminam programul. Ce a mai ramas de facut nu este usor, este nevoie de multe eforturi, iar eliberarea ultimei transe nu este "floare la ureche", dar vom vedea in octombrie si atunci vom vedea si ce urmeaza. - Credeti ca alegerile de anul viitor vor incetini mersul reformei? - E un fel de regula ca, in fiecare an electoral, Guvernul sa aiba dificultati in a lua masuri "negative". Eu habar nu am cum se va proceda in Romania. E important sa se continue reformele, nu pentru ca FMI vrea acest lucru, ci pentru ca asa e bine pentru Romania. Un lucru foarte important va fi ca autoritatile sa reuseasca sa colecteze veniturile programate si aceasta este o problema in special in sectorul energetic (unde este necesara o aplicare mai stricta a legii). - Ce credeti ca se va intampla daca, totusi, masurile de reforma nu se vor mai aplica cu aceeasi fermitate? - Cred ca se va crea in Romania un sentiment de frustrare, discutiile se vor relua si toate eforturile facute pana acum vor fi irosite. Nu e loc de automultumire in sensul ca "gata, ne-am facut treaba", pentru ca este prea devreme. Trebuie sa ajungeti la o economie de piata competitiva. - Stiu ca v-ati intalnit cu mai multi oficiali romani. Ce anume ati discutat? - Am vorbit despre macrostabilizare si despre ce fel de relatie vom avea cu Romania dupa expirarea acestui acord. Aceasta va fi decisa de Romania si aceasta decizie se va lua in urmatoarele luni. Ar putea fi "precautionary agreement" sau un acord in care Romania va trage bani doar daca are nevoie. Chiar daca tara dvs. nu va mai lua bani de la FMI, acesta nu va fi mai ingaduitor sau mai putin atent la desfasurarea programului, deoarece isi pune reputatia la bataie.