Efectul asistenţei sociale şi al salariilor mici: în 2015, România a atins recordul de 50.000 de locuri de muncă neocupate

Anul trecut, numărul posturilor vacante de pe piaţa muncii a fost dublul celui din 2012, cu toate că în România au existat peste 600.000 de şomeri. Cauze: salariile prea mici oferite de angajatori şi asistenţa socială prea consistentă oferită de stat.

În ţara în care asistaţii social îi concurează ca venituri pe angajaţii cu salarii minime, locurile de muncă neocupate se înmulţesc de la an la an. România a ajuns, astfel, la recordul istoric de 50.000 de posturi libere.

Potrivit datelor centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS), numărul locurilor de muncă vacante a urcat de la 24.800 în 2012 la 50.000 în 2015, acesta fiind un record istoric atât ca sumă nominală, cât şi ca dinamică.

În 2013, numărul de locuri de muncă vacante urcase la 30.600, iar în 2014 - la 38.500.

255.000 de beneficiari ai venitului minim garantat

Să corelăm aceste statistici privind locurile de muncă neocupate cu datele dintr-un raport al Ministerului Muncii: numărul familiilor beneficiare de venit minim garantat a crescut cu aproape 6% în 2015 faţă de 2014.

În termeni nominali, numărul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 241.682 în trimestrul I al anului 2014 la 255.213 în trimestrul I 2015, plusul fiind de peste 13.500 de familii.

Pe de-o parte, salariul minim pe economie, oferit de angajatorii din aproape toate domeniile de activitate, este prea mic pentru a justifica volumul de muncă, iar de cealaltă parte venitul minim garantat este infim ca sumă, dar oferă avantajul timpului suficient pentru alte activităţi, plus diverse facilităţi cum ar fi ajutoare de încălzire sau de asigurări sociale.

Astfel că opţiunea multor asistaţi social de a refuza ofertele de angajare este firească, mai ales din perspectiva libertăţii de mişcare.

Iată şi o declaraţie elocventă în acest sens: „Cererea de resurse umane este mult mai mare decât oferta pe care o găsim. Am fost în sate din Vaslui cu 400 de oameni asistaţi social, niciunul nu a vrut să se angajeze, chiar dacă beneficiile erau destul de ridicate. Oamenii nu vor să muncească“, a spus recent Florin Godean, reprezentantul unei companii specializate în resurse umane.

Industria şi comerţul, cele mai refuzate

În comparaţie cu anul precedent, în majoritatea activităţilor economice s-au înregistrat creşteri ale ratei şi numărului mediu al locurilor de muncă vacante. Ca evoluţie numerică s-au remarcat industria prelucrătoare (+3.000 de locuri vacante), administraţia publică (+1.700) şi comerţul (+1.700), unde şi salariile sunt printre cele mai mici.

Un alt paradox al pieţei muncii: potrivit INS, în timp ce angajatorii se plâng că nu găsesc forţă de muncă pentru a ocupa posturile nou-create, rata şomajului a crescut în trimestrul IV 2015, la 6,6%, faţă de 6,5% în trimestrul anterior.

Cel mai ridicat nivel al şomajului, de 21,8%, a fost înregistrat în rândurile tinerilor cu vârste de 15-24 de ani.

Potrivit INS, numărul locurilor de muncă vacante include numărul posturilor plătite, nou-create, neocupate, sau care vor deveni vacante.

Pentru acestea, „angajatorul întreprinde acţiuni concrete spre a găsi un candidat potrivit pentru ocuparea postului respectiv, cum ar fi anunţarea existenţei locului vacant prin serviciile de ocupare a forţei de muncă, publicitate prin ziare, media, internet, contactare directă a posibililor candidaţi etc.
De asemenea, angajatorul doreşte ocuparea imediată sau într-o perioadă specifică de timp, stabilită de angajator“.

Nu se consideră vacante posturile neocupate din unităţile administraţiei publice blocate printr-un act normativ, precizează INS.