Economist: guvernul actual are un bilanţ negativ consistent. Situaţia este similară celei de dinaintea crizei din 2008

Atunci când dorim să ştim cât de bună este o guvernare sau cât de sustenabilă este direcţia pe care merge economia, nu este suficient să se uităm doar la ratele de creştere economică. Acestea pot fi, uneori, de-a dreptul înşelătoare. Ne amintim cum au stat lucrurile în anii 2007 şi 2008, înainte de criză, când economia României creştea tot cu ritmuri record, pentru ca mai apoi să ne confruntăm cu una dintre cele mai severe căderi economice.

Aşa începe analiza efectuată de economistul Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial şi profesor universitar doctor  în cadrul ASE.

 Potrivit acesteia, şi în economie, ca şi în alte privinţe, mai mult nu înseamnă neapărat mai bine. Performanţele cantitative se pot evapora uşor dacă nu sunt însoţite şi de progrese calitative. În absenţa acestora din urmă, cifrele rotunde în statistică privind creşterea economică pot ajunge să reflecte doar iluzia sustenabilităţii.

În contextul actual, ratele înalte de creştere economică sunt însoţite de acutizarea deficitelor – bugetar, comercial şi de cont curent. Această spirală a deficitelor se va dovedi împovărătoare pentru România în anii următori. Când echilibrele macroeconomice se deteriorează continuu, în ciuda creşterii economice, devine evident că direcţia de politică economică este greşită.

Deficitul bugetar

În această privinţă, suntem singura ţară din Uniunea Europeană al cărei deficit bugetar începe cu cifra 3, în ciuda asigurărilor guvernanţilor că totul este sub control, că nu deficitele sunt problema României, că şi alţii au deficite mari etc. Iată, însă, că cifrele spun cu totul altceva. Deşi economia creşte, deficitele se adâncesc continuu.

În anul 2019, execuţia bugetară pe primele 4 luni arată că deficitul bugetar aproape s-a dublat faţă de nivelul aferent perioadei similare din 2018, de la 6 miliarde lei la circa 11,4 miliarde lei, aşa cum arată graficul de mai jos.

Dublarea deficitului bugetar a avut loc deşi investiţiile publice sunt în regres faţă de anul anterior. De exemplu, cheltuielile de capital sunt cu aproape 5% mai mici decât cele aferente perioadei corespunzătoare a anului 2018.

Totodată, pe primele 4 luni ale anului curent, în ciuda ţintelor ambiţioase asumate în materie de investiţii, proiectele europene au înregistrat un avans de doar 7% faţă de situaţia anului 2018. Pe partea de venituri, fondurile de la UE au înregistrat o creştere de doar 1,3% faţă de anul trecut.

Execuţia bugetară la sfârşitul lunii aprilie 2019 arată că veniturile bugetare sunt mult în urma ţintei de creştere programată. De exemplu, pe primele 4 luni din 2019, veniturile fiscale au crescut cu doar 6,7% faţă de anul trecut, deşi bugetul prevede o ţintă de creştere a veniturilor fiscale de peste 16%.

După cum arată graficul de mai jos, principalele categorii de venituri fiscale se situează mult sub proiecţiile de creştere asumate de Guvern în legea bugetului.

De exemplu, pe primele 4 luni, încasările din TVA au crescut cu doar 12%, faţă de ţinta anuală de aproape 17%. Deşi datele recente arată menţinerea unui ritm ridicat al comerţului şi importurilor, dinamica veniturilor din TVA nu indică îmbunătăţirea colectării. Pentru îndeplinirea ţintei de colectare la TVA ar fi necesară majorarea încasărilor cu circa 19% în perioada mai-decembrie 2019.

Pe de altă parte, cheltuielile cu asistenţa socială (inclusiv pensii) s-au majorat pe primele 4 luni cu 15% faţă de 2018. Rezultă că, pentru încadrarea în bugetul asumat, aceste cheltuieli necesită un spor de doar 4,9% în următoarele 8 luni, faţă de perioada aferentă din 2018. Însă, în condiţiile majorării asumate a pensiilor cu 15% de la 1 septembrie, deja poate fi estimată depăşirea bugetului de pensii, aşa cum am indicat încă din etapa reexaminării bugetului.

Aşadar, veniturile bugetare evoluează sub program, în timp ce multe cheltuieli sunt insuficient bugetate. Perpetuarea acestui trend de execuţie bugetară comportă riscuri semnificative: deficitul bugetar ar putea ajunge la 1,8-2% din PIB la sfârşitul primului semestru.

Această evoluţie ar constitui un serios semnal de alarmă pentru pieţele financiare, din perspectiva încrederii în capacitatea Guvernului de a ţine deficitul bugetar sub control.

Deficitul comercial

Cifrele ne arată că acesta se adânceşte tot mai mult. În 2018, deficitul comercial a crescut cu 17%, la un nivel record de peste 15 miliarde de euro. Pe primul trimestru din 2019, deficitul comercial a crescut cu 34% în raport cu trimestrul I al anului trecut, ritm dublu faţă de creşterea anuală din 2018.

Potrivit graficului de mai sus, România este singura ţară din Europa Centrală şi de Est ale cărei deficite comerciale se adâncesc, ori aceasta înseamnă că pierdem în continuare oportunităţi importante pentru producţia naţională.

Deficitul de cont curent

Evoluţiile din ultimii ani indică, pe fondul deficitelor comerciale, şi agravarea continuă a deficitului de cont curent. Şi în această privinţă România se găseşte pe contrasens în raport cu situaţia ţărilor din Europa Centrală şi de Est, unde sunt în general înregistrate excedente de cont curent sau deficite în atenuare.

Această spirală a deficitelor aflate în continuă expansiune ridică mari semne de întrebare în privinţa sustenabilităţii. Asemenea evoluţii poartă, bineînţeles, amprenta politicilor prociclice axate exclusiv pe stimularea consumului, în timp ce au fost neglijate investiţiile şi predictibilitatea economică – atât de necesară mediului de afaceri.

Însă, la spirala deficitelor trebuie să adăugăm şi inflaţia – aflată recent în plină ascensiune – dar şi deprecierea monedei naţionale din ultimele luni. Aceste evoluţii muşcă agresiv din puterea de cumpărare a românilor. Rezultă astfel tabloul unei guvernări marcate de dezechilibre şi volatilitate.

Paradoxul este că toate acestea se întâmplă în plină creştere economică. De aici şi indiciul unei guvernări lipsite de responsabilitate, care pare să ofere doar iluzia sustenabilităţii, în timp ce împovărează, pe zi ce trece, situaţia economică a României.

„Deşi textul de faţă se referă doar la deficitele macroeconomice, guvernul actual are un bilanţ negativ consistent şi în alte privinţe, prin prisma deficitelor de spitale, şcoli, autostrăzi etc., dar şi prin deficitul de democraţie - consemnat recent prin modul de organizare a alegerilor din 26 mai”, încheie economistul.