Dumitru: Vrem să modificăm reglementările după care îşi vând produsele fermele mici şi cele de subzistenţă

Ministerele Agriculturii din România şi Ungaria vor colabora pentru a simplifica reglementările legate de fermele mici şi cele de subzistenţă, după modelul vecinilor de la Vest.

"Am discutat despre fermele mici şi cele de subzistenţă şi despre cum putem schimba reglementările după care ele îşi comercializează produsele", a declarat Mihail Dumitru, ministrul român al Agriculturii, după o întâlnire cu omologul său din Ungaria.

La rândul său, ministrul ungar de resort, Sandor Fazekas, a arătat că producătorii autohtoni pot deveni furnizori pentru administraţiile locale, fără ca instituţiile să organizeze proceduri de achiziţie publică pentru acestea.

"Agricultura locală este într-o stare proastă,sperăm ca o eventuală creştere a preţurilor să vină în ajutorul producătorilor", a declarat oficialul maghiar.

În iunie, ministrul Dumitru anunţa că vrea să finanţeze fermele de subzistenţă.  „De la anul vrem să dăm bani printr-o măsură de agro mediu, din cadrul Axei 2, finanţate prin programul pentru Dezvoltare Rurală”, a adăugat ministrul. Sunt vizate fermele de mici dimensiuni, de subzistenţă, care îşi vând produsele în târgurile tradiţionale organiznate la sfârşit de săptămână în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării.

Mai mult, în cinci ani, autoritățile vor să transforme 76.000 de ferme de subzistenţă în “ferme comerciale” care să-și vândă legumele și brânzeturile la târgurile tradiționale. Potrivit datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, exploataţia medie în România are 3,3 hectare, iar 64% din fermele autohtone produc pentru autoconsum. Acest lucru înseamnă aproximativ un milion de ferme.

Ungaria investeşte în 100 de produse tradiţionale

Guvernul îşi propune să deschidă un birou în ianuarie, care să înregistreze şi să promoveze produsele tradţionale, de la palinca tradiţională la muzica lui Bartok, potrivit cotidianului Magyar Nemzet.

Într-o primă etapă, aproximativ 100 de produse ce ţin de specificul naţional, 'recunoscute drept tipic ungare atât în interiorul ţării, cât şi în lume', vor fi înregistrate. Mai mult, producătorii de bunuri cu specific naţional din Ungaria vor beneficia de ajutoare din partea statului, aproximativ 20% din totalul ajutoarelor de stat disponibile urmând să fie redirecţionate către aceştia.

Ce face România?

Ministerul Agriculturii şi Oficiul Naţional al Produselor Ecologice şi Tradiţionale Româneşti lucrează în prezent la întocmirea documentaţiei necesare pentru 16 produse alimentare pentru care vor să obţină recunoaşterea europeană de produse tradiţionale, declarau recent oficialii celor două instituţii. Printre cele 13 alimente se numără cârnaţii de pleşoi.

Până acum, doar magiunul de prune Topoloveni, a fost înregistrat din februarie 2009 pentru obţinerea indicaţiei geografice protejate, indicaţie prin care Comisia Europeană garantează autenticitatea şi calitatea reţetei.

În ceea ce priveşte sprijinul financiar, până acum, Mnisterul a anunţat doar că va subvenţiona 1.800 de ferme tradiţionale care trec la agricultura ecologică, iar sprijinul total este de trei milioane de euro.