Densitatea spaţiilor de birouri din Capitală este de 1,4 mp per locuitor, mai puţin de jumătate faţă de Varşovia sau Praga

Un studiu realizat de C&W Echinox arată că Bucureştiul este în prezent la nivelul unor oraşe secundare din Polonia, precum Cracovia, Wroclaw sau Katowice, unde densitatea de birouri moderne este între 1,2 mp şi 1,45 mp/locuitor.

Cu un stoc de birouri moderne de 2,55 mil. mp, Bucureştiul are o densitate de 1,4 mp per locuitor, la jumătate faţă de Varşovia sau Praga, oraşe în care densitatea de birouri moderne a depăşit pragul de 3 mp/locuitor. Potrivit unui studiu realizat de C&W Echinocţiu, practic, ca densitate, Bucureştiul este în prezent la nivelul unor oraşe secundare din Polonia, precum Cracovia, Wroclaw sau Katowice, unde densitatea de birouri moderne este între 1,2 mp şi 1,45 mp/locuitor.

În Bratislava, capitala Slovaciei, densitatea este de 4 mp/locuitor, în timp ce în Budapesta nivelul este de 2 mp/locuitor.

La nivelul oraşelor regionale din România, cea mai dezvoltată piaţă de birouri este Cluj-Napoca, cu un nivel de 0,74 mp/locuitor, urmată de Iaşi (0,5 mp/locuitor) şi Timişoara (0,45 mp/locuitor).

În ultimii zece ani, stocul modern de birouri din Bucureşti s-a triplat, ţinând cont că la sfârşitul anului 2007 în Capitală erau operaţionale spaţii cu o suprafaţă de 875,000 de metri pătraţi. Pentru următorul deceniu, consultanţii Cushman & Wakefield Echinox estimează că stocul de birouri din Bucureşti poate cunoaşte o nouă dublare, până la nivelul de 5 milioane de metri pătraţi, care ar duce densitatea spre pragul de 3 mp / locuitor, la nivelul actual din Varşovia şi Praga.

„Pentru ca acest prag să fie atins, ar trebui ca ritmul de dezvoltare actual din piaţă să se menţină constant, la aproximativ 250.000 mp pe an”, consideră specialiştii.

Anul trecut, în Bucureşti au fost livrate clădiri noi cu o suprafaţă închiriabilă de 275.000 de metri pătraţi, iar pentru perioada 2017 – 2018 este anunţată livrarea unor proiecte cu o suprafaţă cumulată de peste 500.000 de metri pătraţi.

”Cererea de birouri din Bucureşti se menţine la un nivel ridicat, iar dezvoltatorii vin în întâmpinarea acestei cereri cu proiecte variate – clădiri boutique, parcuri de afaceri sau turnuri de birouri -, situate în zone diverse ale oraşului – vest, centru, centru – nord – pentru a acoperi toate segmentele pieţei. Credem că în decurs de zece ani oraşul poate găzdui un stoc dublu faţă de cel actual. În ciuda dificultăţilor întâmpinate în prezent de companii în găsirea de noi angajaţi, Bucureştiul rămâne un magnet pentru forţa de muncă din toate zonele ţării datorită instituţiilor de învăţământ şi a oportunităţilor de carieră pe care oraşul le oferă”, a declarat Mădălina Cojocaru.

Potrivit acesteia, potenţial ridicat de dezvoltare au însă şi marile centre universitare din ţară, precum Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, unde ponderea studenţilor în populaţia oraşelor este chiar mai ridicat decât în Bucureşti.