Hidrogenul, noul combustibil strategic. Ce își propune România până în 2030

România își propune să producă anual 153 mii de tone de hidrogen regenerabil și să reducă emisiile de CO₂ cu peste 2 milioane de tone până în 2030, obiective esențiale pentru tranziția către o economie sustenabilă.

România își propune să producă anual 153 mii de tone de hidrogen regenerabil

Aceste măsuri vor sprijini decarbonizarea sectoarelor industrial și de transport, aliniindu-se la obiectivele europene privind energia curată, se arată în Strategia Națională a Hidrogenului 2023-2030.

Elaborată de o echipă de experți din partea Horváth România și PwC România, Strategia analizează potențialul de producție și consum a hidrogenului regenerabil, una dintre principalele opțiuni ale Uniunii Europe în strategiile de tranziție către o economie fără gaze cu efect de seră. Hidrogenul regenerabil este produs prin electroliza apei, utilizând energie electrică din surse regenerabile (precum energia solară, eoliană sau hidro), printr-un proces care nu generează emisii de dioxid de carbon (CO₂).

Potențialul de creștere economică, grație utilizării hidrogenului, va fi atins prin dezvoltarea sectoarelor „hard-to-abate” (industrii dificil de decarbonizat) între care se numără producția de oțel și industria petrochimică (rafinarea petrolului, producția de îngrășăminte) și transportul greu. 

Văile de hidrogen

Unul dintre pașii importanți în această direcție va fi crearea așa-numitelor „văi de hidrogen” (hydrogen valleys / ecosystems), care vor conecta potențialul de producție la diverse centre industriale și de transport din proximitate.

În cazul României, Strategia a identificat cinci ecosisteme care se pot dezvolta în următoarele regiuni strategice: (1) Bucureşti - Ploieşti - Târgoviște - Pitești; (2) Constanța - Medgidia - Călărași - Slobozia; (3) Cluj - Târgu Mureș - Sighișoara - Sibiu - Sebeș; (4) Galați - Brăila - Tulcea; și (5) Craiova - Slatina - Târgu Jiu.

Strategia stabileşte patru obiective generale pentru dezvoltarea sectorului hidrogenului:

• Utilizarea hidrogenului regenerabil în industriile în care nu sunt posibile alte opțiuni (precum electrificarea) și în care înlocuirea combustibililor fosili cu hidrogen regenerabil are impact maxim pentru reducerea emisiilor. 

• Creșterea economică prin dezvoltarea industriilor hard-to-abate și creșterea competitivității acestora. 48,7 kt/an de hidrogen regenerabil până în 2027 şi 152,9 kt/an până în 2030.

• Dezvoltarea tehnologică și stimularea inovării prin investiții în cercetare şi inovare, pentru susținerea dezvoltării tehnologiilor din aria hidrogenului regenerabil și mobilizarea capitalului românesc în aceste domenii.

• Integrarea hidrogenului în sectorul energetic, prin utilizarea soluțiilor Power-to-X (ce permit conversia, stocarea și utilizarea energiei electrice regenerabile) şi a mecanismelor de stocare pentru echilibrarea sistemului energetic.

Strategia propune utilizarea hidrogenului regenerabil pentru producția de oțel „verde”, reducerea emisiilor din industria chimică şi petrochimică şi dezvoltarea de soluții pentru transportul de marfă, transportul public şi aviație. Implementarea proiectelor va permite decarbonizarea sectoarelor „hard-to-abate”, unde electrificarea nu este fezabilă.

Cât ar costa producția unui kilogram de hidrogen regenerabil

Planurile includ conectarea la European Hydrogen Backbone, rețeaua europeană de transport a hidrogenului, facilitând exportul şi integrarea pieței locale în lanțurile internaționale de aprovizionare. De asemenea, vor fi promovate parteneriate internaționale pentru dezvoltarea pieței hidrogenului şi atragerea de investiții.

Luând în considerare potențialul de energie regenerabilă al României (factorii de capacitate medii pentru energia eoliană și solară), în condițiile actuale (orizont 2030), specialiștii estimează un cost mediu în termeni reali de producție al hidrogenului regenerabil situat în intervalul 3.6-5.4 EUR/kg H2. În costul hidrogenului regenerabil, ponderea cea mai mare o are costul energiei electrice verzi (65%), urmată de costul operațional (16%) și costul de capital (14%), considerând un factor mediu de capacitate al electrolizoarelor de 40% (echivalent 3530 ore funcționare la capacitate maximă).

„Hidrogenul reprezintă o oportunitate strategică pentru securitatea energetică a României: reducerea emisiilor de CO2 şi creşterea competitivității industriei. Dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen regenerabil este esențială în păstrarea competitivității economice a sectoarelor industriale care nu au alte opțiuni pentru respectarea normelor de mediu (hard-to-abate), iar aceste tehnologii sunt susținute de finanțări semnificative din fonduri europene dedicate”, a declarat Cătălin Stancu, Consultant, Horváth România.

Până în 2050, strategia prevede eliminarea totală a hidrogenului din surse fosile, dezvoltarea unor rețele dedicate transportului gazelor curate şi utilizarea hidrogenului pentru industrie, transport şi stocarea energiei.