Cum se schimbă viaţa la ţară de la Titu prin venirea francezilor de la Renault

Investiţia în noul centru de încercări auto anunţă apariţia unui nou pol de dezvoltare în zona de sud a României Faţa modernă a unui bătrân oraş de câmpie: supermarketuri,

Investiţia în noul centru de încercări auto anunţă apariţia unui nou pol de dezvoltare în zona de sud a României

Faţa modernă a unui bătrân oraş de câmpie: supermarketuri, restaurante fără manele, case bătrâneşti vândute pe internet şi ansambluri rezidenţiale.

De Titu - urbea aflată la 50 de Km de Bucureşti, pe drumul de Piteşti - au auzit, fie şi în treacăt, mai toţi românii. Ca'va s'zică, dacă nu ştiai de la şcoală, sigur vedeai pe la TV cum veselul magazioner al lu' nenea Iancu ştia exact unde e nevastă-sa Miţa, cu trenul 163 - "Acuma sunt în gară la Titu: mănâncă gogoşi...".

Apoi, la TV-ul dinainte de `89, "oraşul agroindustrial" era la doi paşi când venea vorba de realizări - aici găseai o Avicola uriaşă care făcea export, un mare Electroaparataj care, normal, făcea export şi o uzină de electrozi pentru siderurgie care, evident, nu avea nevoie să facă export. Apoi, chiar în ultimele zile ale lui `89 auzeai, tot la TV, de apelurile către paraşutiştii din Boteni, de lângă Titu.

După `89 însă, tot mai rar s-a auzit de acest orăşel care nu mai era nici agricol (din Avicola au zburat de la ziduri până la ţevile de termoficare, iar de CAP, IAS şi SMT nici nu mai putea fi vorba), nici industrial (deşi Electrozii mai funcţionează, iar Aparatajul s-a restructurat, evident, nu mai sunt "ce erau odată").

Dar, de vreo doi ani, lucrurile se schimbă pe la Titu şi în mod sigur mai toţi românii vor auzi din nou de acest orăşel de 10.000 de locuitori. Nu sunt gogoşi (mai ales că în vechea gară, acum cam insalubră, nici nu prea ai unde să mănânci o gogoaşă ca lumea).

Trenul 214 intră în gară

"Sunt Stroe. Avem o investiţie care va schimba oraşul şi toată zona", aşa îşi aminteşte primarul Ilie Dinu, 48 de ani, începutul relaţiei Titu-Renault, în toamna lui 2005. Pe 14 septembrie, când în oraş are loc tradiţionalul târg anual (bâlciul cum îl ştie toată lumea), ajungea la primărie o echipă condusă de "omul-Dacia", Constantin Stroe.

Vicepreşedintele uzinei de la Piteşti, dâmboviţean la origine, căuta un amplasament pentru noul proiect al Renault, estimat la 450 de milioane de euro. "Prima mare investiţie în creierul românesc", cum avea să spună mereu Constantin Stroe.

După trei ani ..."Aici se construieşte centrul de încercări auto" - scrie pe un panou uriaş, amplasat zilele trecute în miljlocul câmpului, de cei de la Renault Technologie Roumanie.

Acum e certitudine, e tipărit, cum s-ar spune. Francezii au certificatul de urbanism 214 din 18 iulie 2008, actul prin care câmpul de grâu de la Sălcuţa se va transforma într-un câmp de hale şi de piste de încercare a noilor automobile franceze care vor fi produse în România. Pentru Titu, trenul 214 deja a intrat în gară.

"Gândiţi-vă că din toamnă o să înceapă amenajarea a 100.000 mp de clădiri. O să fie aici un furnicar de oameni şi maşini ", zice primarul.

Băiete, un platou de Camembert!

Vedem lanţul - şantierul înseamnă servicii pentru angajaţi - mâncare, cazare. Deja a început să se renoveze ruina de hotel al Cooperativei, din centru. Apoi, încă din primăvară a apărut ceva ce nu s-a mai văzut la Titu Gară - supermarket. Nu unu, ci două - Ethos, un lanţ autohton, respectiv Minimax.

"Mai avem cazuri când oamenii vin să plătească ca-nainte, direct la vitrina cu mezeluri. Dar, în general, lumea s-a obişnuit şi vânzările cresc de la o lună la alta", spune şeful magazinului Ethos, Liviu Nicolae.

La Titu Târg (oraşul are două "cartiere" - Târg şi Gară ) altă minunăţie. La proaspăt renovatul restaurant Ana (un restaurant lambrisat, din vremea comuniştilor) au apărut meniuri internaţionale şi nu se pun manele. Platoul "a la Ana" conţine "camembert, brie, roquefort, măr şi struguri" la circa opt euro. Restaurantul mai oferă somon, fructe de mare, inclusiv vin franţuzesc.

"Au venit aici reprezentanţi de la Bucureşti, şi au zis că le place", spune tânărul şef de restaurant, Cătălin Udilă. Fratele lui, Eduard, bucătar cu şcoală la restaurante din Terni, Italia, şi Bucureşti, lucrează deja la meniuri-standard pe care să le propună echipei francezilor.

Cumpărătorul francez şi florile din Sălcuţa

Ceva - ceva schimbări încep să se vadă chiar şi pe uliţele Sălcuţei, satul vecin cu RTR. Familia Pelmuş stă chiar la graniţa tarlalei de unde va începe investiţia. Au aflat de proiect acum mai bine de un an, când prin sat umblau samasarii de terenuri. Au vândut şi ei atunci un pogon (5000 mp) în câmp. "Francezii n-au mai cumpărat de la nimeni", spune Ioan Pelmuş. Se pare că nici nu vor mai putea cumpăra în curând.

"Anul trecut mi-au dat trei euro/mp. Am zis "nu" şi am dat terenul pe internet (la anunţuri) cu 20 de euro. Acu`, nici cu atâta nu l-aş da", spune, câteva case mai încolo, Elena Pană. Febra tranzacţiilor din extravilan pare să se fi mutat în intravilan. "Uite acolo s-a vândut un teren de casă cu 700-800 de milioane de lei vechi". Se vehiculează acum şi sume de 25 euro/mp. Sunt case mai răsărite, cu teren în jur, care sunt scoase la vânzare şi cu 100.000 de Euro.

Familia Stănescu a primit zilele trecute vizita unui francez care încă nu se hotărâse - să le cumpere sau doar să le închirieze casa. "A făcut nişte poze pe care a zis că le arată soţiei, la Paris. Zicea că-i plac mult florile din curte", spune Olimpia Stănescu.

Acum opt ani, bugetul oraşului era de cinci miliarde lei. Astăzi, am ajuns la 100 de miliarde lei vechi, din care 80% reprezintă impozitele plătite de Renault.
Ilie Dinu,
primar Titu

Ce se va construi la Boteni?

Şapte piste de încercare (spre exemplu pista urbană, rapidă, proiecţie de apă, proiecţii sub caroserie, grand export); din lipsă de spaţiu, acestea se vor întinde peste pista fostului aerodrom de la Boteni.

Banc verine încercare caroserie; robot anduranţă frig; cabină ploaie şi expunere la soare; platou vibrant climatic.

Banc climatic anduranţa, banc tren rulare cu noroi, sala platforme hidraulice.

Banc alternator, baterii, demaror.

Laborator complet pentru încercarea materialelor.

Oraşul de milioane de euro

În Titu, imobiliarele încep să fie la preţ. Până şi apartamentele din blocurile comuniste s-au scumpit, trei camere ajungând acum la 35-40.000 de euro. "Acum piaţa e îngheţată, ca peste tot în ţară, dar din toamnă lucrurile vor începe din nou să se mişte aici. Prin simplul fapt că francezii vor începe să construiască, înseamnă că investiţia este o certitudine şi zona se va dezvolta", spune notarul Dan Oliviu.

Explicaţia e simplă - investiţia francezilor înseamnă că drumul de la Bucureşti până la Titu va fi în întregime la patru benzi. De asemenea, de la Titu se va face legătură directă cu autostrada Buucreşti-Piteşti (condiţii impuse de investitor). Titu nu va fi însă doar un orăşel bogat, ci un orăşel bogat aflat la câţiva paşi de Capitală.

Infrastructura aduce noi investiţii

Bucureşteanul navetist Dan Oliviu are de ce să nu regrete că acum doi ani s-a hotărât să facă un gest "curajos", deschizând primul birou notarial din Titu. De câteva luni însă a venit şi al doilea notar.

La ultima şedinţă a Consiliului Local, pe ordinea de zi s-a aflat şi aprobarea PUZ ( plan urbanism zonal) pentru unitate rezidenţială, locuinţe unifamiliale şi spaţii multifuncţionale în oraş Titu, sat Sălcuţa. "Un investitor israelian vrea să construiască pe opt hectare un ansamblu de 800 apartamente şi case, un complex comercial şi un parc.

Cred că până la sfârşitul anului viitor o să apară primele 300 locuinţe", spune încrezător primarul. "Când am venit la primărie, acum opt ani, bugetul oraşului era de cinci miliarde lei. Astăzi, am ajuns la 100 de miliarde lei vechi, din care 80% reprezintă numai impozitele plătite de investitorul francez. Iar când ai buget de 100 de miliarde altfel lucrezi, altfel stai de vorbă", zice primarul. Banii aduşi la buget de francezi au început să se vadă.

Săgeata albastră şi noii navetişti

Se repară străzi şi trotuare, se pun borduri ( chiar cu economie, pentru că fabrica producătoare este în oraş şi face reducere primăriei), s-a refăcut piaţa agroalimentară. Relicva centrului cultural va fi transformată într-un centru de afaceri, la marginea oraşului va apărea o groapă ecologică (cofinanţare europeană)...

În gara de la Titu, din două în două ore ajunge, în şi dinspre Bucureşti, "Săgeata albastră" - un alt efect al memorandumului semnat cu francezii. Modernul automotor va aduce un alt tip de navetist decât cel care împânzea odinioară orăşelul agro-industrial.

Oricum de "agro" nici nu prea se mai vorbeşte pe la Titu, zonă unde practic nu există nicio asociaţie agricolă importantă. "Dacă lăţesc drumul, e clar că nu o să ne mai lase să vindem", spune Gabi, 25 de ani, care, sub o umbrelă la marginea drumului, vinde pepeni şi cartofi din producţia locală şi piersici aduse de la Bucureşti.

Francezii aşteaptă ajutoarele de stat pentru a începe construcţia

Francezii se arată nerăbdători să înceapă, prevăzând începerea lucrărilor în septembrie-octombrie. Mai ales că vin după o perioadă de reproiectare - de la 600 de ha în planurile iniţiale s-au restrâns la mai puţin de 400 de ha, din cauza scumpirii speculative a terenurilor (258 ha, ale fostei unităţi militare de aviaţie de la Boteni - concesionate, plus 110 ha - cumpărate de pe piaţă.

Oficial, de anul trecut, achiziţiile au fost oprite). "Etapa următoare este obţinrea acordului de principiu asupra ajutoarelor de stat din partea Ministerului de Finanţe, fără de care construcţia centrului nu poate începe", arată Philippe Prevel, directorul general al RTR.

Valoarea acestor ajutoare este de 28,125 milioane de euro. Centrul de încercări va fi operaţional în prima jumătate a anului 2010; la inaugurare, centrul va avea 500 de angajaţi, iar în total RTR va ajunge la 3000 de angajaţi.

Acum în birourile din Pipera ale companiie sunt 1.100 de angajaţi, din care 95% ingineri. Dar cum costurile într-un Bucureşti supraglomerat sunt consistente, e de aştepatat ca, în final, toţi angajaţii să fie delocalizaţi la Titu.