Cum fraudează românii fondurile europene: 44 de metode prin care sunt sifonaţi banii de la UE
0
Societatea Academică Română (SAR) a realizat un studiu asupra administrării banilor europeni, concentrându-se pe fraude. Au fost identificate astfel 44 de metode mai mult sau mai puţin originale prin care românii fraudează fondurile comunitare.
Mai întâi, două definiţii importante:
	FRAUDĂ = infracţiunea săvârşită în legătură cu obţinerea ori utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, încriminată de Codul penal ori de alte legi speciale.”
	NEREGULĂ = orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.
Iată cele 44 de metode de fraudare:
	1. Abuz în serviciu şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice/persoanelor
	2. Luare de mită
	3. Instigare la luare de mită
	4. Folosirea serviciilor de consultanţă pe parcursul implementării proiectului pentru a masca deturnarea de fonduri
	5. Cheltuirea de fonduri europene în alte scopuri decât cele pentru care au fost angajate prin contractul de finanţare
	6. Investiţii cu bani europeni, care apoi îşi schimbă destinaţia şi devin de utilitate personală
	7. Bani daţi pentru a câştiga licitaţia
	8. Oferte tehnice false
	9. Traficul de influenţă şi valorificarea relaţiilor personale sau a solidarităţii de partid dintre cei ce fac şi cei ce aprobă
	10. Cerere de bani pentru aprobarea unor plăţi pe bază de documente false şi pentru prestaţii fictive
	11. Cererea de bani pentru desemnarea anumitor contracte şi firme drept câştigătoare la licitaţii
	12. Decontul banilor prin societăţi fictive
	13. Piratarea unor soluţii de implementare, însă cu deficienţe
	14. Tergiversarea încheierii contractului după atribuire
	15. Condiţii restrictive/discriminatorii pentru realizarea procedurii de atribuire
	16. Încălcarea cerinţei de tratament egal pentru ofertanţii care se înscriu în urma lansării unui anunţ de participare pentru realizarea unei achiziţii publice
	17. Impunerea unui procent de subcontractare prestatorului în cazul contractelor pentru realizarea lucrărilor pentru care se face achiziţia
	18. Câştigătorul procedurii de atribuire contract de achiziţie publică nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru a derula lucrarea
	19. Nerespectarea procedurilor legale de organizare de atribuirea contractelor de achiziţii publice
	20. Emiterea de facturi cu o valoare mai mică decât cheltuielile reale
	21. Falsificarea dovezilor care atestă existenţa, darea în utilizare şi conformitatea din punct de vedere al calităţii realizării rezultatelor şi activităţilor din proiecte
	22. Declararea de valori false ale indicatorilor asumaţi, nerealizarea unor activităţi declarate
	23. Evaluare copy/paste a cererilor de finanţare
	24. Scriere de proiecte copy/paste
	25. Modificarea rezultatelor evaluării tehnico-economice
	26. Întocmirea proiectului de către firmele de consultanţă/informarea executantului prestabilit cu privire la detaliile proiectelor tehnice
	27. Vânzarea scrisorilor de confort pentru atragerea de fonduri europene din partea unor bănci
	28. Utilizarea de documente, declaraţii false, inexacte sau incomplete, certificate fiscale false sau falsificate
	29. Mită pentru asigurarea cofinanţării
	30. “Fuga cu prefinanţarea”
	31. Spălare de bani
	32. Fals în înscrisuri
	33. Folosire a influenţei sau a autorităţii politice
	34. Lucrări suplimentare contractate ca lucrări similare
	35. Conflicte de interese
	36. Sume exorbitante pentru achiziţii cu bani europeni
	37. Întârzieri în finalizarea lucrărilor
	38. Lipsa publicării anunţurilor de participare pentru achiziţii publice în SEAP/publicarea anunţurilor în SEAP cu întârziere pentru a scade capacitatea depunerii ofertei de către firmele nefavorizate
	39. Validarea şi plătirea/decontarea unor cheltuieli neeligibile de către Autorităţile de Management
	40. Înşelăciune
	41. Interpretarea părtinitoare sau subiectivă a procedurilor şi criteriilor de eligibilitate
	42. Accesul unor persoane neautorizate în sistemul informatic ce conţine documentaţiile de control şi verificare a proiectelor
	43. Niveluri ridicate ale salariilor şi plăţilor experţilor în proiecte cu fonduri europene fără ca obiectul proiectului să le justifice
	44. Consilierea în ceea ce priveşte întocmirea documentelor şi derularea procedurilor de accesare a fondurilor din partea angajaţilor Autorităţilor de Management






















































