Cum au mers afacerile în 2015: topul creşterilor este dominat de servicii - INFOGRAFIE

Cele mai mari creşteri ale cifrelor de afaceri se văd în sectorul de servicii informatice (+159,5%), urmat de resursele umane (+109%) şi de secretrariat-birotică (+98,7%)

Primele 19 domenii în care vânzările au crescut cel mai mult în 2015 faţă de 2014 sunt din categoria prestărilor de servicii. În IT&C, resurse umane şi secretariat, afacerile s-au dublat. În sectorul de extracţie a cărbunelui însă, vânzările s-au redus la jumătate.

Clasamentul cifrelor de afaceri din anul 2015, întocmit de „Adevărul“ pe baza datelor centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS), este dominat autoritar de sectorul serviciilor: de la locul 1 la locul 19, toate au crescut în proporţii cuprinse între 20% şi 160% în 2015 faţă de 2014.

De departe, cele mai mari creşteri ale cifrelor de afaceri se văd în sectorul de servicii informatice (+159,5%), urmat de resursele umane (+109%) şi de secretrariat-birotică (+98,7%).

În continuare, s-au remarcat domeniile arhitectură-inginerie (+62,5%) şi transporturi terestre (+62,3%), apoi serviciile de consultanţă-management (+58,7%) şi cele de leasing-închirieri (+53,5%).

Topul este completat de sevicii cum ar fi curăţenia, difuzarea de programe (TV), poştă, curierat, depozitare şi logistică, tranzacţii imobiliare, renovări de clădiri, comunicaţii, comerţ online, pază şi protecţie, intermedieri în turism sau publicitate - cu creşteri ale vânzărilor de la 23% la 48%.

Abia după aceste prime 19 locuri, ocupate fără excepţie de prestatorii de servicii, apar şi primii industriaşi: locul 20 le revine producătorilor de ţigări, care până nu demult erau în top 3.

Vectorii creşterii: inovarea sau fiscalizarea?

Cum au ajuns prestatorii de servicii la asemenea creşteri, încât să domine clasamentul anului 2015? Ar putea fi câteva explicaţii. În primul rând, aici se manifestă cel mai bine inovarea, aplicarea unor invenţii, descoperirea de noi nişe neexploatate până acum. Iar „Adevărul“ a relatat zeci de exemple de afaceri de succes dezvoltate de întreprinzătorii români care s-au lansat în business după ce au descoperit oportunităţi oarecum neglijate până atunci.

În al doilea rând, investiţiile străine (care, per ansamblu, au crescut cu mai mult de 25% în 2015, potrivit ultimelor rapoarte ale Băncii Naţionale) au fost orientate către acest sector al prestărilor de servicii. Informatica, logistica, telecomunicaţiile sau leasingul sunt – după cum ştim deja – sectoarele preferate de investitorii străini când se îndreaptă către piaţa românească.

În fine, ar mai putea fi şi efectul fondurilor europene atrase în ultimii ani, cu preponderenţă în sectorul de servicii, dar şi – după unele voci mai puţin entuziasmate de aceste rezultate – scoaterea la lumină a unor afaceri(şti) care nu prea emiteau, în anii anteriori, facturi şi bonuri fiscale. Simplul fapt că aceşti genţi şi-au fiscalizat vânzările a făcut ca rezultatele să fie consemnate şi în statisticile oficiale, astfel că, iată, au sărit direct pe primele locuri în clasamentul cifrelor de afaceri.

Doar anul viitor, când vom analiza împreună evoluţiile din 2016 faţă de 2015, vom putea da un verdict în locul acestor presupuneri; deocamdată, nu ne rămâne decât să-i felicităm pe presatorii de servicii.

Alimente: TVA a scăzut, importurile au crescut

Chiar dacă vânzările cu amănuntul de produse alimentare se plasează doar undeva pe la mijlocul acestui clasament, plusul de peste 19% este remarcabil, fiind superior chiar şi celui din anul de „boom“ 2008 (+18,3%).

E clar că această creştere vine în primul rând din scăderea TVA la alimente, de la 24% la 9%, fapt care a condus la ieftiniri proporţionale şi, automat, la cumpărături în creştere explozivă. Dar observăm, în acelaşi clasament, că vânzările din industrla alimentară – adică ale producătorilor – au crescut doar cu 3,8%. Restul a venit, desigur, din importuri, producţia locală neavând resurse să facă faţă la asemenea creştere a cererii. Ca dovadă, comerţul angro cu produse agricole (unde importurile sunt preponderente) a crescut cu peste 12%, ca să nu mai vorbim din nou despre nişa reprezentată de depozitare&logistică (+38,3%).

Asta e: într-o ţară (România) dominată de capitalul străin, principalii beneficiari ai reducerilor de taxe, ai creşterii puterii de cumpărare a populaţiei şi ai încasărilor rezultate din vânzări sunt străinii care – spre deosebire de cei români – au investit în sectoarele cu potenţial. Poate vom folosi vreodată aceste statistici ca învăţătură de minte. 

Regresul tehnologic se răzbună

La polul opus în clasamentul nostru, cu cele mai abrupte scăderi ale cifrelor de afaceri, se regăsesc domeniile în care progresul tehnologic a fost mai puţin aplicat sau în care cererea a avut un declin.

Dintre acestea amintim extracţia cărbunelui (-45,5%, prima în topul scăderilor), transporturile pe apă (-32,7%), cocseriile şi rafinăriile (-22,5%).

La limita supravieţuirii - cu o dinamică a afacerilor cuprinsă între +2% şi -2% în 2015 faţă de 2014 - s-au situat extracţia de minereuri metalifere, construcţiile de locuinţe (!), prelucrarea lemnului, producţia de îmbrăcăminte (atenţie, comerţul cu astfel de produse a crescut cu aproape 7%), spălătoriile/curăţătoriile de textile sau industria chimică.

Cel mai bun raport dintre plusuri şi minusuri

Per ansamblu, din cele 62 de domenii în care INS monitorizează evoluţia cifrelor de afaceri, 47 au avut creşteri (cuprinse între +0,4% şi +159,5%) şi doar 14 au avut scăderi (cuprinse între -0,1% şi -45,5%). Acesta este cel mai bun raport între plusurile şi minusurile cifrelor de afaceri (47 la 14) din 2011 - de când „Adevărul“ întocmeşte astfel de topuri.