Cum ar putea deveni România o putere economică regională. Soluțiile unui expert în finanțe internaționale
0România se zbate de 20 de ani pentru a adera la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Economistul Adrian Codirlașu, expert în finanțe internaționale și managementul riscului, explică, pentru „Adevărul”, beneficiile aderării, dar avertizează asupra problemelor care ne împiedică încă să fim acolo.
Unul dintre posibilele proiecte de țară pentru România, după integrarea în NATO și UE, despre care se vorbește prea puțin în țară, ar putea fi intrarea în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Printre cei care cred acest lucru se numără și Bogdan Ivan ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, care a deschis la mijlocul lunii trecute lucrările primei sesiuni de lucru a misiunii de evaluare a experților OCDE în sfera economiei digitale.
Ce este OCDE
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, OCDE este un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum și la nivel global. OCDE este continuatoarea fostei Organizații Europene pentru Cooperare Economică (OECE), fondată în 1948 pentru a pune în aplicare Planul Marshall, finanțat de SUA pentru reconstrucția continentului european după cel de-al doilea Război Mondial. Convenția care a consfințit transformarea OECE în OCDE a fost semnată la 14 decembrie 1960 la Paris și a intrat în vigoare la 30 septembrie 1961.
Cei 38 de membri ai OCDE sunt state dezvoltate, deţinând circa 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Sediul organizației se află la Paris, Franța.
Procesul prin care trece Bucureștiul este însă unul anevoios. România a depus încă de acum 20 de ani cererea pentru a fi admisă în OCDE. A fost nevoie de două decenii pentru ca exact în urmă cu doi ani, pe 25 ianuarie 2022, OCDE să dea undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare cu România. Pe întreaga durată a procesului de aderare, România este evaluată de nu mai puțin de 26 de comitete.
Ce ne lipsește ca să fim deja în OCDE
Profesor asociat al Școlii Doctorale de Finanțe Bănci - DOFIN din București, în cadrul cărora predă materii precum piețe financiare, instrumente derivate și managementul riscului, și vicepreședinte CFA România, Adrian Codirlașu spune că România se califică, dar cu unele excepții, pentru a fi primită în OCDE.
„România are un anumit nivel de dezvoltare care este compatibil cu OCDE”, subliniază el din start.
Există totuși și un „dar”, care explică de ce România a avut nevoie de atât de mulți ani pentru a fi invitată să deschidă oficial negocierile.
Pentru a deveni membru OCDE, statele candidate trebuie să îndeplinească o serie de criterii, care ţin de existenţa unei economii de piaţă şi a unei democraţii funcţionale. De altfel, rapoartele OCDE au arătat că România a avut de-a lungul anilor probleme în a respecta Legea Responsabilității Fiscale, iar guvernele României din ultimii 10-15 ani au fost acuzate de abuz de Ordonanțe de Urgență.
Așa cum țările care candidează la NATO ori Uniunea Europeană trebuie să întrunească o serie de condiții, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este foarte strictă atunci când vine vorba despre țările care doresc să i se alăture.
„Este vorba, în special, de standarde care se referă la drepturile omului, politica economică, drepturile investitorilor”, explică Adrian Codirlașu.
În opinia sa, România mai are unele probleme în relațiile cu investitorii, iar aici dă ca exemple acțiunile ultimelor guverne, care au fost tentate să naționalizeze fondurile de pensii, dar și felul în care au fost crescute din pix taxele pe care trebuie să le plătească firmele din România.
„Ne trebuie reguli de bună guvernanță să intrăm acolo. De exemplu, OCDE nu prea ar fi compatibil cu taxarea cu 1% a companiilor, pe motiv că le găsim vreo vină sau cu orice taxe suplimentare arbitrar impuse, dar și cu felul în care s-a încercat naționalizarea sistemului privat de pensii. Asemenea acțiuni sunt incompatibile cu OCDE. Am mai avut Ordonanța 114 din 2018 (n.red.- act normativ prin care a fost instituită o taxă pe activele din sistemul bancar și o taxă pe încasările organizatorilor de jocuri de noroc online). O asemenea acțiune e incompatibilă”, explică Codirlașu.
El crede că vor mai trece ani până când România va deveni parte a OCDE și va fi integrată în această organizație.
Beneficiile aduse de OCDE
În continuare, el a vorbit și despre beneficiile pe care România le va avea de pe urma aderării la OCDE. Este vorba, în special, de beneficii economice - o creștere a investițiilor străine, care ar pune în sfârșit România pe harta investițiilor serioase, dar și creșterea ratingului de țară, care ar asigura condiții de finanțare mult mai bune și dobânzi mai mici la împrumuturi.
Practic, având în vedere că România se află printre țările Uniunii Europene cu cele mai mari dobânzi și cu un acces greoi la finanțare, accederea în OCDE ar putea să însemne un adevărat balon de oxigen și să prevină orice eventual accident care ar putea, cel puțin în teorie, să ducă România în incapacitate de plată.
„Am avea vizibilitate și, practic, garanția că economia românească e administrată după cele mai bune practici internaționale. Și evident ar crește mult investițiile străine”, a încheiat Codirlașu.
Ce spune MAE
Accederea în clubul select al OCDE este un obiectiv important pentru România și pentru Ministerul Afacerilor Externe. În condițiile în care după aderarea la NATO și UE România a bătut pasul pe loc, iar aderarea la Spațiul Schengen, OCDE și Zona Euro au rămas o Fata Morgana, în prezent se fac eforturi pentru asta. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, principalele avantaje ale posibilei aderări a României la OCDE sunt:
Beneficiul apartenenţei României la clubul restrâns al economiilor dezvoltate şi recunoaşterea implicită, la nivel global, a statutului său de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată, cu impact asupra ratingului de ţară şi atragerii investiţiilor străine.
Beneficiul exemplului. Imaginea favorabilă a României atât faţă de marile economii ale lumii (SUA, China, Japonia etc), cât şi faţă de statele din regiune cu aspiraţii europene (Republica Moldova, Macedonia, Albania, Serbia etc.)
Beneficiul expertizei. Accesul la informaţiile necesare în domeniile prioritare pentru România (cadrul de guvernare, reforma legislativă, anti-corupţia, politica fiscală, infrastructura de transport, agricultura, educaţia etc.)
Beneficiul accesului României la instrumentele şi centrele de decizie economică ale OCDE şi posibilitatea de a contribui la guvernanţa economică globală.
Beneficiul asistenţei în materie de politici publice din partea membrilor OCDE prin realizarea periodică de evaluări ale politicilor României în domenii specifice (peer reviews) şi emiterea recomandărilor privind îmbunătăţirea acestora.
Se încarcă comentariile...
