Cum a ajuns România în situaţie iminentă de criză energetică şi ce soluţii a găsit Guvernul. Declaraţiile contradictorii ale ministrului Energiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pentru a evita „o situaţie iminentă de criză energetică“, Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, o Hotărâre care permite monopolului de stat Transelectrica să ia mai multe măsuri extreme, precum întreruperea exporturilor de energie
Pentru a evita „o situaţie iminentă de criză energetică“, Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, o Hotărâre care permite monopolului de stat Transelectrica să ia mai multe măsuri extreme, precum întreruperea exporturilor de energie

După ce Transelectrica a notificat ministerele Energiei şi Economiei că România se află în situaţie iminentă de criză energetică, din cauza consumului-record de gaze naturale şi energie electrică pe fondul temperaturilor scăzute din ultimele zile, Guvernul a aprobat o Hotărâre, fără ca aceasta să fie pusă anterior în dezbatere, care permite luarea mai multor măsuri extreme, inclusiv întreruperea exporturilor de energie.

Măsurile survin la numai câteva zile după ce ministrul Energiei, Toma Petcu, anunţa că poate fi asigurat necesrul de energie electrică şi de gaze pentru a depăşi vârful de consum din aceste zile friguroase. 

Miercuri, 11 ianuarie, compania de stat Transelectrica, un monopol al transportului de energie electrică, a notificat oficial Ministerul Energiei, Ministerul Economiei şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) „cu privire la iminenţa apariţiei unei situaţii de criză în funcţionarea SEN“.

Potrivit ministerului Energiei, Transelectrica susţine că notificarea este motivată de:

- prognozele meteorologilor, care indică un nou interval de vreme severă în perioada imediat următoare (17 - 20 ianuarie 2017), 

- deficitul de energie electrică înregistrat din cauza reducerii nivelului Dunării, debitul acesteia atingând un minim fără precedent în ultimii ani (circa 1.800 mc/s), 

- scăderea rezervelor de apă din marile acumulări hidroenergetice ca urmare a utilizării acestora la echilibrarea sistemului, 

- deficitul semnificativ de energie electrică din zona de sud-est a Europei pe fondul valului de frig care a cuprins regiunea încă din 6 ianuarie 2017,

- consumurile mari de gaze naturale (medii de 70 de milioane de mc/zi), dar şi de energie electrică (de peste 9.500 MW la vârfurile de consum începând cu ziua de luni, 9 ianuarie 2017, şi cu un maxim de 9.730 MW în data de 10 ianuarie 2017, în intervalul 18:00 — 19:00),

- afectarea surselor de energie electrică produsă din surse regenerabile, în mod deosebit parcurile eoliene,  

- aprovizionarea îngreunată a centralelor din cauza transportului dificil al cărbunelui,  

- impactul defecţiunilor asupra capacităţii de producţie a unor grupuri energetice. 

Pentru a evita „o situaţie iminentă de criză energetică“, Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, o Hotărâre care permite monopolului de stat Transelectrica să ia mai multe măsuri extreme, precum întreruperea exporturilor de energie, în caz de situaţie extremă, actul normativ fiind propus de ministerele Energiei şi Economiei. Numai că acest act normativ, care nu este o Ordonanţă de Urgenţă, ci doar o Hotărâre, nu a fost pus în dezbatere publică şi a fost introdus pe ordinea suplimentară de zi. Principala prevedere a acestei Hotărâri este anularea exporturilor de energie „când situaţia o cere“. 

„Experienţa ultimei perioade cu consumuri istorice de gaze naturale şi energie electrică ne obligă să nu trecem uşor peste acest episod şi să gândim soluţii pentru eventuale situaţii similare, poate chiar mai grave. Hotărârea de astăzi poate fi tradusă într-un singur fel: nevoia de a avea cadrul legal, la care să apelăm doar atunci când populaţia şi integritatea sistemului ar putea fi în pericol. Orice ţară care îşi respectă populaţia poziţionează siguranţa acesteia înaintea oricărei marje de profit. Adoptarea Hotărârii nu înseamnă deloc aplicarea imediată a acesteia, ci un plan B la care putem apela în cazul în care situaţia o cere“, a declarat Toma Petcu, ministrul Energiei, citat în comunicat.

Astfel, prin Hotărâre a fost creat cadrul prin care Transelectrica, în calitate de operator de transport şi de sistem în domeniul energiei electrice, poate pune în aplicare, doar în cazul unei situaţii de criză, măsuri graduale de siguranţă, în funcţie de nivelul ameninţării.

Printre acestea se află trecerea centralelor pe combustibil alternativ (păcură) pentru siguranţă funcţionarii atât a reţelei de transport de energiei electrică, cât şi a reţelei de transport a gazelor naturale. Măsura s-ar aplica strict în situaţia în care România ar înregistra un deficit de gaze naturale.

O altă măsură care va putea fi luată este reducerea sau anularea capacităţii disponibile de interconexiune pe direcţia de export. Această măsură s-ar aplica în situaţia în care, deşi există capacitate disponibilă la export, resursele ar fi limitate şi ar risca să nu poată asigura necesităţile de consum ale populaţiei. Această măsură nu ar afecta programele de schimb anterioare ale operatorilor economici, ci ar împiedica apariţia de exporturi suplimentare faţă de acestea.

Totodată, se va putea recurge la reducerea sau anularea schimburilor notificate pe direcţia de export. Măsura este menită să protejeze populaţia de riscul întreruperii alimentării cu energie electrică şi ar presupune intervenţia operatorului de transport şi sistem asupra tranzacţiilor angajate de energie electrică la export.

O altă măsură la care s-ar putea apela este limitarea în tranşe a consumului de energie electrică. Limitarea nu ar afecta populaţia, aceasta fiind aplicată doar în zona industrială prin restricţionarea consumului la o putere minimă tehnologică.

„Hotărârea a fost adoptată în baza Legii 123/2012, art. 24, care transpune în legislaţia românească Directiva Europeană 2009/72/CE. Articolul 42 din Directivă prevede că, în cazul unei crize subite pe piaţa energiei, care poate ameninţa siguranţa sau securitatea persoanelor, aparatelor, instalaţiilor şi integritatea sistemului, un stat membru poate lua temporar măsurile de salvgardare necesare“, se precizează în comunicat.

Ministrul Energiei, declaraţii contradictorii

La începutul acestei săptămâni, ministrul Energiei, Toma Petcu, declara că poate fi asigurat necesarul de energie electrică şi de gaze naturale, pentru a depăşi vârful de consum din aceste zile friguroase, şi a dat asigurări că în depozitele subterane există suficiente rezerve de gaze pentru întreaga iarnă. „Avem necesarul asigurat pentru a trece peste acest vârf. (…) Putem să asigurăm trecerea fără probleme a celor două sau trei zile friguroase şi să echilibrăm Sistemul Energetic Naţional (SEN)“, a spus Petcu, luni, în urma comandamentului întrunit la Dispeceratul Energetic Naţional (DEN).

Ministrul a precizat că în prezent sunt înmagazinate în depozite 1,6-1,8 miliarde metri cubi gaze, iar capacitatea de extracţie este de 26 milioane metri cubi pe zi. „Gazele din depozit ajung pentru toată iarna“, a afirmat Petcu. Potrivit datelor de pe site-ul Romgaz, la data de 8 ianuarie 2017, în depozite erau înmagazinate 1,5 miliarde metri cubi de gaze. „Pe gaze, se estimează de către cei de la Sistemul Energetic Naţional că vom ajunge la un consum de 72-74 de milioane metri cubi, consum istoric. Până acum nu s-a mai ajuns, maximul fiind de 71,2 (milioane mc)“, a spus Petcu.

Luni dimineaţa, ministrul Energiei a participat la o şedinţă cu producătorii şi furnizorii de gaze şi cu transportatorul national de gaze Transgaz. „Avem capacitatea necesară, aproape 26 milioane metri cubi din rezervele pe care le avem la ora actuală în România, 28 milioane metri cubi din producţie, din extracţia curentă zilnică şi avem 16 milioane pe care şi le-au asumat toţi furnizorii de gaze că le importă şi practic prin import asigură diferenţa necesară“, a precizat Petcu.

De asemenea, pentru ca România să treacă cu bine peste perioada de vârf de consum de gaze, unii producători de electricitate sau energie termică pe bază de gaze vor trece pe păcură. „S-a luat decizia ieri (duminică, n.r.), printr-o notificare a Transgazului către Dispeceratul Energetic Naţional, ca Elcen, CET Brazi şi CET Galaţi să treacă (...) de la gaze pe păcură. În cursul zilei de ieri şi noaptea s-a întâmplat acest lucru“, a mai spus ministrul.

De asemenea, marţi, 10 ianuarie, ministrul Energiei declara că „stocul de carbune in mine este unul foarte bun, aproape de 400.000- 500.000 de tone. Din pacate, transportul acestui carbune catre centrale nu a fost optimizat, n-a fost facut in timp optim“.

Două zile mai târziu, în şedinţa de Guvern, Toma Petcu a lansat atacuri la adresa fostei guvernări, susţinând că a pregătit proste perioada de iarnă şi „s-a ajuns la situaţia de a fi tot timpul la limita stocului de cărbune, riscând chiar oprirea lor de multe ori“. „Dincolo de situaţia de urgenţă, am observat în acest timp o proastă pregătire în prealabil a perioadei de iarnă de către fostul guvern şi o să mă refer foarte pe scurt la câteva subiecte: în primul rând, stocurile de cărbune la centralele termoelectrice şi aici m-aş referi la CE Oltenia, unde avem la ora actuală 357.000 de tone, cu un consum zilnic pe vârf orar de 80.000 de tone, ne-ar asigura o durată de funcţionare doar pentru patru zile. La CE Hunedoara avem, la ora actuală, în stocuri 30.000 de tone, cu un consum de 6.100 de tone pe zi - asta înseamnă o funcţionare de maxim patru zile, iar la stocurile de gaz avem, la ora actuală, înmagazinat în depozitele Romgaz o cantitate de 1 miliard 450 de mii de metri cubi“, a declarat Toma Petcu, la începutul şedinţei de Guvern de joi.

Fostul ministru al Energiei, Victor Grigorescu, a reacţionat, joi, la declaraţiile succesorului său în funcţie, Toma Petcu. „Stocurile de iarnă necesare sistemului energetic există şi ele au fost notificate inclusiv către guvernul Grindeanu la preluarea mandatului. Este o naivitate să credem că aceste stocuri dispar peste noapte sau se pot constitui la comandă. Stocuri pentru iarnă au început să fie acumulate încă din toamna. Discuţia pe marginea existenţei lor este o chestiune politică şi nicidecum profesională. Cine vrea să le verifice poate să o facă prin înfiinţarea unei comisii sau prin verificarea directă a cifrelor. Nu e nevoie de şapte zile că să vezi dacă ai sau nu stocuri la îndemână. Nu avem sincope în alimentarea cu energie sau agent termic, adică stocurile există şi din ele producem energia în vârf de sezon rece“, a scris Victor Grigorescu pe Facebook.

UPDATE RAPORT: Complexul Energetic Oltenia are stocuri de cărbune de aproape trei ori mai mari decât a anunţat ministrul Energiei

 

Un raport al Complexului Energetic Oltenia arată că societatea avea, la data de 12 ianuarie, ora 7.00, în stocuri 816.300 tone cărbune, mult peste nivelul indicat joi de ministrul Energiei, Toma Petcu, în cadrul şedinţei de Guvern, de doar 357.000 de tone.  Potrivit raportului CE Oltenia, consultat de News.ro, în depozitele termo erau, în momentul întocmirii raportului, 366.000 tone, la direcţia minieră erau alte 401.900 tone, iar alte 48.400 tone cărbune se aflau în navetele aflate în traseu.

Economie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite