Creşterea PIB din 2013 nu se vede în buzunarele românilor. Surplusul se ascunde la stat, la multinaţionale şi în conturile evazioniştilor, cred economiştii

Economiştii consultaţi de „Adevărul“ în legătură cu creşterea surprinzătoare a PIB din 2013 arată că doar companiile multinaţionale şi cele de stat au câştigat cu adevărat ceva în 2013, în timp ce populaţia şi firmele mici româneşti au dus greul.

Cristian Pârvan: „Cei mici şi amărâţi duc greul“

Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, ne-a declarat că marile câştiguri se ascund la multinaţionale.
„Uitaţi-vă că la Renault profitul a crescut cu aproape 60%, ajutat în principal de Dacia Piteşti. La multinaţionale, acolo se regăseşte câştigul. Ceilalţi - ăştia mici şi amărâţi din România - duc greul, pe ei îi urmăreşte statul să-i taxeze, să-i lichideze, să-i amendeze, să-i penalizeze.
Populaţia nu a avut ce să câştige, când salariul mediu - tot pe statisticile oficiale se vede - a crescut cu 3%, iar cel real cu 2%.
Cât despre exporturi, acestea se fac într-un regim de lohn generalizat, pe comenzi venite prin eforturile şi gândirea altora, din afara ţării.
Despre ce economie vorbim, când inovarea se aplică tot mai puţin în economie, iar cu agricultura am avut doar norocul că a plouat la timp şi subvenţiile s-au dat la momentul potrivit?“, ne-a spus reprezentantul AOAR.

Florin Pârvu: „Fără Dacia şi agricultură, suntem la +0,8%“

Prim-vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), Florin Pârvu, spune că în realitate economia a crescut cu mai puţin de 1%.
„Dacă dăm la o parte agricultura şi exporturile Dacia, rămânem doar cu 0,8% din această creştere. Toate aceste plusuri care se contabilizează în PIB nu ajung la români sau la IMM-uri, pentru că în loc de o relaxare fiscală suntem taxaţi şi impozitaţi în plus. Cel mai important exemplu este această taxă pe construcţiile speciale – stâlpii şi barăcile firmelor sunt construcţii speciale? Şi timbrul de mediu este o frână, pentru că din cauza acestuia românii nu-şi pot împrospăta parcul de maşini şi se deformează astfel cota unică.
În plus, statul absoarbe o mare parte din resursele economiei şi gestionează greşit banii, ineficienţa acestuia grevând asupra veniturilor tuturor bun-platnicilor din economie“, ne-a spus liderul Consiliului Naţional al IMM.

Mircea Coşea: „E doar statistică pe hârtie“

Profesorul de economie Mircea Coşea crede că datele de la Statistică sunt reale, dar creşterea astfel consemnată nu se vede în veniturile populaţiei din cauza modului în care este condusă România.
„Structura economiei şi modul în care este condusă România nu permit creşteri de anvergură mare. Din cauza evaziunii, spre exemplu, rezultatele bune din agricultură s-au dizolvat aşa, ca o substanţă în apă, şi banii s-au scurs prin canalele evazioniste către zone care nu au nicio legătură cu nivelul de trai al populaţiei. Dacă agricultura ar fi sprijinită prin politici antievazioniste, ponderea acesteia în PIB ar fi fost şi mai mare, iar consumul s-ar îmbunătăţi.
În acelaşi fel, performanţele din economie se văd foarte slab în veniturile populaţiei pentru că statul are constrângeri bugetare foarte mari, care induc o presiune fiscală suplimentară. Din această cauză, măsurile economice ale Guvernului, unele chiar năstruşnice, nu fac decât să recicleze consumul. Este doar statistică pe hârtie, şi în continuare această creştere nu se va vedea în traiul de zi cu zi al românilor.
Mai mult decât atât, aceste creşteri nu ne garantează că 2014 va fi un an mai bun, pentru că nu se bazează pe politici economice sănătoase.
Cu toate acestea, plusul de 3,5% este totuşi o cifră, am putea să ne şi bucurăm sau, dacă vreţi, cu un ochi să plângem şi cu unul să râdem. Dacă 2014 va fi un an agricol bun, iar Guvernul va reduce CAS şi va elimina impozitarea profitului reinvestit, putem să ne aşteptăm la performanţe comparabile şi pentru acest an“, ne-a spus Mircea Coşea.
 

Erste Bank: „Creşterea maschează un consum slab“

Creşterea economică solidă de anul trecut maschează o cerere internă slabă, însă consumul va reveni în 2014, având în vedere tendinţa BNR de a susţine cererea, care se va materializa prin noi reduceri ale rezervelor minime obligatorii, potrivit unei analize a Erste Bank.

Analiştii Erste consideră că rata puternică de creştere economică din 2013 se datorează în principal recoltei agricole bogate şi dinamicii solide a exporturilor.

În 2014, consumul populaţiei ar trebui să accelereze şi să contribuie la o creştere economică mai sustenabilă, anticipează experţii băncii austriece.

Relaxarea politicii monetare va continua în prima jumătate a acestui an, prin reducerea rezervelor minime, atât timp cât situaţia politică internă va fi stabilă, iar retragerea injecţiilor de lichiditate de către Rezerva Federală a SUA va continua conform aşteptărilor, consideră Erste.

"În trimestrele recente, BNR a manifestat o tendinţă de a sprijini cererea internă printr-o revigorare a creidtării în monedă locală. Rezultatele se lasă încă aşteptate, creditarea în lei urcând modest, cu 0,7%, în 2013, cu o distribuşie echilibrată între populaţie (+0,7%) şi firme (+0,8%)", se spune într-o notă transmisă vineri de analiştii Erste.

Erste anticipează o creştere economică de 2,3% în 2014.

"O relaxare suplimentară a politicii monetare prin reduceri ale rezervelor minime va echilibra parţial presiunea asupra randamentelor obligaţiunilor de stat, generată de reducerea programului de achiziţii de obligaţiuni al Rezervei Federale a SUA şi de calendarul politic încărcat", notează analiştii băncii austriece.

Erste anticipează că randamentul obligaţiunilor de stat cu maturitatea la 5 ani va ajunge la 4,8% în luna decembrie, cu şansa unor costuri chiar mai ridicate. Cursul de schimb va încheia anul la 4,5 lei/euro şi ar putea atinge în cursul anului până la 4,7 lei/euro.

Creşterea economică solidă din trimestrul al patrulea se datorează în principal unei majorări puternice a cheltuielilor publice în luna decembrie - 23,4 miliarde lei, faţă de o medie lunară de 17,5 miliarde lei în restul anului. Consumul populaţie a evoluat slab până în decembrie, dar a crescut cu 4,8% în ultima lună din an, estimează Erste.

Produsul Intern Brut (PIB) a crescut anul trecut cu 3,5%, potrivit primelor estimări ale Institutului Naţional de Statistică (INS), semnificativ peste cele mai recente prognoze ale autorităţilor (2,8%) şi analiştilor, după un avans de 5,2% în ultimul trimestru faţă de octombrie-decembrie 2012.